Anunţul despre vârsta de pensionare în România faţă de alţi europeni. Concluzie: românii fug de muncă
Durata medie estimată vieții profesionale pentru tinerii de 15 ani în Uniunea Europeană a fost de 36,0 ani, arată datele Eurostat. Aceasta este de 31,3 ani. Durata medie estimată vieții profesionale a crescut din 2001 în UE, ulterior a scăzut pentru prima oară în 2020. Cum stau lucrurile în statele membre ale UE? Unde au fost înregistrați ani mai mulți în câmpul muncii?
Anunț despre vârsta de pensionare în România: ce se întâmplă cu viața profesională a românilor?
Durata medie estimată a vieții profesionale în România e de 31,3 ani și este cea mai mică din Uniunea Europeană. În anul 2021, durata medie estimată a vieții profesionale pentru tinerii de 15 ani în Uniunea Europeană a fost de 36,0 ani, conform datelor Eurostat.
În timpul acesta în România este de 31,1. Durata medie estimată a vieții profesionale a crescut constant în UE din 2001, ulterior a scăzut pentru prima dată în 2020 în timpul crizei sanitare. Durata medie a vieții profesionale a variat în mare parte în funcție de țări și de situația lor geografică în Europa.
Cele mai mari durate din UE au fost înregistrate în: Țările de Jos (42,5 ani), Suedia (42,3 ani) și Danemarca (40,3 ani). În schimb, cele mai mici durate ale vieții active au fost înregistrate în România (31,3 ani), Italia (31,6 ani) și Grecia (32,9 ani).
Diferența dintre bărbați și femei
În cazul bărbaților avem o medie a vieții profesionale de 38,2 ani în UE, cele mai lungi fiind în: Țările de Jos (44,3 ani) și Suedia (43,6 ani), iar cea mai scurtă în Bulgaria (34,6 ani) și România (35,0 ani).
Pentru femei, durata medie a vieții profesionale în UE a fost de 33,7 ani, cele mai lungi durate fiind înregistrate și în Suedia (41,0 ani) și Țările de Jos (40,5 ani), iar cea mai scurtă în Italia (26,9 ani) și România (27,4 ani). Lituania a fost singurul stat membru al UE în care diferența de gen a fost negativă.
Mai exact, femeile lucrează de obicei cu 1,3 ani mai mult decât bărbați, timp în care în Estonia (+0,1 ani), Letonia (+0,8 ani) și Finlanda (+1,1 ani) au avut diferențe de gen foarte mici.
Românii au fugit de muncă și în 2022
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a atras atenția asupra nu mai puțin de 29.000 de locuri de muncă ce așteptau să fie ocupate în România.
Cele mai multe au fost oferite anul acesta pentru: muncitor necalificat la asamblarea şi montarea pieselor (2.118); agent de securitate (1.332); lucrător comercial (1.170); manipulant mărfuri (1.095); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (1.058); muncitor necalificat în industria confecţiilor (959); montator subansamble (739); confecţioner-asamblor articole din textile (630); muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii (616); lăcătuş mecanic (541).
În România există încă o criză a forței de muncă ce s-a instalat puternic la noi în țară de câțiva ani. Situația este îngrijorătoare, iar cei mai mulți români sunt dezamăgiți de salariile promise de angajatori.