Ambițiile nucleare ale lui Nicolae Ceaușescu. Fostul dictator își dorea centrale după modelul Cernobîl
Nicolae Ceaușescu avea ambiții nucleare mari și ar fi vrut să ofere românilor energie multă și ieftină, după cum susțin istoricii. Numai că planurile sale au rămas doar pe hârtie.
Fostul dictator, Nicolae Ceaușescu, avea ambiții nucleare mari și ar fi vrut construirea mai multor centrale nucleare pe teritoriul României, după modelul Cernobîl. Scopul era obținerea independenței energetice și asigurarea consumului de energie din surse interne.
Mai exista, însă, și un obiectiv ascuns. Există mulți istorici care cred că planul secret era dezvoltarea unei arme atomice. În mai 1989, Ceaușescu declara că România este capabilă din punct de vedere tehnic să fabrice arma nucleară. Câteva luni mai târziu, însă, cuplul prezidențial era ucis, iar regimul comunist a căzut. Odată cu el, a fost suspendat și programul secret.
Ambițiile nucleare ale lui Ceaușescu
România dorea centrale nucleare, dar nu prea avea tehnologie în acest sens. Iar Ceaușescu dorea mai degrabă să fure, decât să cumpere. Rămâne în istorie conversația pe care fostul dictator a avut-o cu Ion Mihai Pacepa.
„Nu este doar moral, dar este și mult mai ieftin să furi de la capitaliști, decât să cumperi de la ei”, i-ar fi spus Ceaușescu lui Pacepa. Iar planurile nucleare au început să fie puse, încet-încet, pe hârtie.
Ceaușescu își pusese mari speranțe în proiectul „Dunărea”, care presupunea furtul tehnologiei de fabricare a apei grele, element esențial pentru dezvoltarea armelor nucleare. Odată obținute aceste arme, ele ar fi urmat să fie apoi vândute statelor teroriste. Dictatorului i-a venit ideea de a construi o fabrică de apă grea la Scornicești, satul sau natal.
Un alt proiect era fabrică de polistiren „proiectată de oamenii de știință de la ICECHIM”, unde șefă era chiar Elena Ceaușescu. Acolo s-ar fi dorit folosirea tehnologiei franceze, iar Pacepa fusese însărcinat încă dn 1967 să fure planurile.
Ceaușescu n-a apucat să-și vadă visul împlinit
Un alt proiect al lui Ceaușescu a fost centrala nucleară de la Cernavodă, pe care, însă, nu a apucat să o vadă în funcțiune. În februarie 1970, România a pus pe hârtie planurile pentru construcția unei centrale nucleare.
Ceaușescu avea două opțiuni: fie folosea tehnologie sovietică, fie apela la occidentali. S-a mers pe a doua variantă, iar contractul a fost câștigat de canadienii de la Atomic Energy of Canada Ltd (AECL), care au venit cu sistemul CANDU.
Acordul s-a încheiat la 31 octombrie 1977, încă un an trecând până la întocmirea documentelor definitive. Protocolul final s-a semnat la Bucureşti, pe 16 decembrie 1978.
Lucrările au început însă abia în septembrie 1980. La Cernavodă au fost proiectate cinci reactoare de tip CANDU, dar primul dintre ele a fost dat în folosință abia în 1996.
Așadar, la șapte ani după moartea fostului dictator.
Sunt mulți istorici care spun că, dacă ar fi trăit, atunci Ceaușescu s-ar fi putut comporta precum liderul nord-coreean Kim Jong Un. Numai că, spre deosebire de Coreea de Nord, capitalele europene şi blocul NATO s-au aflat foarte aproape.