Alimentele dăunătoare care te îmbătrânesc. Din păcate, mulți oameni le consumă
O alimentație sănătoasă este esențială pentru memorie, dispoziție și concentrare, creierul folosește mai mult de 20% din nevoile noastre calorice. Studiile de cercetare au descoperit că procesele care se întâmplă în interiorul corpului nostru care duc la Alzheimer și alte forme de demență încep cu ani înainte ca simptomele vizibile să înceapă să apară. Aceste procese includ inflamația cronică a celulelor creierului și a vaselor de sânge atunci când corpurile noastre descompun alimentele nesănătoase.
Alimentele dăunătoare care te îmbătrânesc
Din păcate, multe alimente consumate în mod obișnuit în dieta noastră conțin cereale procesate, niveluri ridicate de zaharuri rafinate, sare, uleiuri și grăsimi procesate, aditivi chimici și conservanți, dintre care mulți sunt dăunători atât creierului, cât și corpului nostru.
Efectele zahărului și alimentelor procesate
Băuturile îndulcite cu zahăr, cum ar fi băuturile răcoritoare, sucurile de fructe, băuturile sportive și băuturile de cafea de specialitate, conțin adesea sirop de porumb bogat în fructoză, un tip de zahăr cu un indice glicemic ridicat.
Aceasta înseamnă că zahărul este absorbit rapid de intestin, determinând organismul să producă un val de insulină, un hormon care permite celulelor corpului nostru să folosească fie să stocheze zahăr.
Majoritatea zaharurilor pe care le consumăm nu sunt utilizate imediat de organism ca combustibil, ci sunt stocate ca glicogen sau transformate în grăsimi corporale. Consumul repetat de zaharuri excesive poate contribui la obezitate și, în timp, organismul își poate pierde capacitatea de a produce suficientă insulină, ducând la diabet.
În plus, excesul de zahăr din sânge interacționează cu proteinele pentru a forma compuși dăunători cunoscuți sub numele de AGE sau produse finale avansate de glicație, care contribuie la inflamația vaselor de sânge și a altor țesuturi ale corpului.
În timp, inflamația cronică duce la boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și boli degenerative ale creierului. Vârstele sunt consumate și în dieta noastră atunci când mâncăm alimente prăjite, cărnuri gătite la temperaturi ridicate și produse lactate.
Boabele prelucrate, măcinate în fabrică, care includ paste, orez alb și făină nealbită, utilizate pentru a face fursecuri, biscuiți, covrigi și alte gustări, sunt dezbrăcate de fibre, vitamine și alți nutrienți în timpul fabricării, lăsând în urmă carbohidrați simpli sau amidon.
Amidonul este absorbit în intestin foarte rapid, la fel ca zaharurile și, atunci când este consumat în mod repetat, poate duce la inflamații cronice similare și boli legate de greutate, cum ar fi diabetul, hipertensiunea și obezitatea.
Din păcate, mulți oameni le consumă
Unul din alimentele care, conform specialiștilor, nu ne face bine ar fi âinea din făină albă. Chiar dacă primul ingredient al pâinii dvs. este „făina de grâu”, continuați să citiți. Dacă nu menționează faptul că este nealbită, probabil că vă întoarceți la un sandviș cu produse chimice înfiorătoare.
Unii producători folosesc un ingredient numit azodicarbonamidă, despre care s-ar putea să vă amintiți este aditivul „yoga mat”. Acest balsam de aluat din plastic este folosit pentru a face aluatul de pâine mai pufos. Specialiștii sunt de acord că ar trebui să o evitați, citând dovezi că substanțele chimice azodicarbonamide descompuse după coacere sunt recunoscute ca fiind cancerigene.
Un alt aliment ar fi sucul de fructe, dar nu cel natural, cel cu mulți aditivi. Sucul de fructe 100% este o alegere mai bună decât băuturile încărcate cu sirop de porumb bogat în fructoză, și care conține până la 36 de grame de zahăr pe cană. Și, deși acest zahăr este natural, corpul tău îl tratează la fel ca orice alt zahăr.
Alimentele prăjite sunt de asemenea periculose pentru sănătatea noastră, spun experții, astfel că puiul prăjit, calamari prăjiți, coji de porc, pe lângă conținutul ridicat de grăsimi și calorii, problema principală a acestor alimente prăjite este că acestea conțin niveluri ridicate de produse inflamatorii avansate de glicație sau AGE. Acești compuși se formează atunci când produsele de origine animală sunt gătite la temperaturi ridicate pentru o perioadă prelungită de timp.
Fibrele prezente în legume, fructe și cereale integrale încetinesc absorbția intestinală a zahărului, creând o creștere mai mică a insulinei și un risc mai scăzut de a dezvolta diabet și inflamații. Fibrele naturale de plante ne ajută, de asemenea, să ne simțim plini mai repede și mulțumiți pentru mai mult timp, ceea ce ne împiedică să supraalimentăm.
Un alt avantaj important al fibrei vegetale este că ne hrănește microbiomul intestinal – milioanele de microbacterii care trăiesc în intestinul nostru inferior. Un microbiom sănătos și diversificat ajută sistemul nostru imunitar să lupte împotriva infecțiilor și a unor tipuri de cancer – și poate ajuta creierul nostru să influențeze starea de spirit și activitatea cognitivă.
Dieta mediteraneană este una dintre cele mai sănătoase opțiuni pe bază de plante ale planetei. Cercetările au arătat că pot ajuta la reducerea bolilor cardiovasculare, a diabetului și a altor boli cronice, inclusiv demența.
Ingredientele cheie ale bucătăriei mediteraneene includ uleiuri vegetale, cum ar fi măsline, avocado, floarea-soarelui sau ulei de canola; fructe și legume proaspete; nuci si seminte; leguminoase bogate în proteine, cereale integrale, nuci și semințe bogate în fibre, și cantități modeste de fructe de mare, pește bogat în omega-3, creveți, scoici, carne slabă, carne de pasăre, carne de porc sau carne de vită, și produse lactate, brânzeturi vechi, iaurt și lapte cu conținut scăzut de grăsimi. Dieta mediteraneană include, de asemenea, un gust de vin, maxim un pahar pe zi pentru femei, unul până la 2 pahare pe zi pentru bărbați.
Studiile arată că chiar și respectarea modestă a unei diete mediteraneene este asociată cu îmbunătățiri ale funcției executive și ale memoriei și cu o rată mai scăzută a declinului cognitiv, independent de îmbunătățirile observate la factorii de risc cerebrovascular, diabet și accident vascular cerebral.
Obținerea unui creier mai sănătos și reducerea riscului de a dezvolta demență pot fi la fel de simple ca și adoptarea unui stil de viață mai sănătos, inclusiv alegeri alimentare mai sănătoase.