Alimentele care nu-s recomandate minorilor. Ce să nu consume copiii, explicațiile specialiștilor

Alimentele care nu-s recomandate minorilor. Ce să nu consume copiii, explicațiile specialiștilor
Alimentele care nu-s recomandate minorilor

Ce alimente nu sunt recomandate minorilor. Ce nu trebuie să consume copiii. Specialiștii susțin că nevoile nutriționale diferă în funcție de vârstă. Cum un copil crește în salturi, asta se reflectă prin nevoi energetice diferite. Aportul alimentar este unul adecvat dacă poate asigura o creștere saturală și ponderală normală.

Alimentele care nu-s recomandate minorilor

Specialiștii nu recomandă școlarilor și preșcolarilor alimente cu un conținut mare de zahăr. Astfel de alimente ar putea fi cele cu peste 15 g zahăr/100g de produs. Din această categorie ar putea intra: prăjituri, bomboane, acadele, alte produse similare.

Alte produse nerecomandate sunt cele cu un conținut mare de grăsimi – peste 20 g/100 g produs, din care, cumulativ: grăsimi saturate -peste 5 g/ 100 g pe produs. Acizi grasi trans, peste 1g/100g produs. În această categorie s-ar putea încadra produse de tipul hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiți, alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, mezeluri grase sau alte produse similare.

Nici alimentele cu un conținut mare de sare nu sunt recomandate, adică peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6g sodiu/100g produs). În acestă categorie s-ar putea înscrie chips-urile, biscuiții sărați, covrigei, sticks-uri sarate, snacks-uri, alune sărate, semințe sarate sau alte produse similare.

De evitat sunt și băuturile răcoritoare. Aici este menționat orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepția, apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate.

Principii ale unei alimentații sănătoase

Specialiștii au spus ce principii sunt pentru alimentația corespunzătoare a copilului. O alimentație sănătoasă pentru un copil mai mare de 24 de luni implică o serie de principii de bază, precum asigurarea unei varietăți alimentare, fapt care înseamnă consumul pe parcursul unei zile, de alimente grupele și subgrupele alimentare.

De asemenea, asigurarea unei proporționalități între grupele și subgrupele alimentare, însemnând un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr.

Un alt principiu este consumul moderat al unor produse alimentare, alegându-se alimente cu aport scăzut de grăsimi saturate: unt, untură, carne grasă și de zahăr adăugat.

Alimentația copilului școlar trebuie să respecte reguli ca: meniul să aibă un conținut scăzut de grăsimi și glucide. Gustarea trebuie să fie formată din fructe, lapte și produse lactate cu un conținut scăzut de grăsime, brânză slabă.

Alimentația adolescentului trebuie să asigure un necesar de calorii situat în jurul de de 2200 Kcal la fete și 2500-2800 Kcal la băieți, datorită accentuării ritmului creșterii.

De asemenea, trebuie să se asigure un aport suplimentar de proteine, prin carne, lactate, surse vegetale de tipul fasolei sau alunelor, cereale integrale sau fortifiante, vegetale cu frunze verzi ca urzici, spanac, ștevie.