Alimentele care îți cresc nivelul de dopamină. Ce trebuie să mănânci pentru o zi plină de fericire
Poate că ai auzit de ”hormonul plăcerii”, dar și de faptul că există alimente care îți îmbunătățesc starea de bine. Oamenii de știință și specialiștii în nutriție s-au dociumentat și au indicat cât de importantă este dopamina pentru organism.
Alimentele care îți cresc nivelul de dopamină
Astfel, în anul 1957, un laborator al Institutului Inimii din Suedia, farmacologul Arvid Carlsson, dar și cercetătorul Hillarp Nils-Ake au descoperit că dopamina este ca un neurotransmițător și că nu este doar un precursor al noradrenalinei, un alt neurotransmițător și hormon esențial. Acest fapt i-a adus lui Carlsson premiul Nobel în Medicină, în anul 2000.
Pe de o parte, dopamina este un mesager chimic ce ajută neuronii să transmită și să primească semnale unii de la ceilalți, iar de altă parte este un hormon ce ajută la transmiterea mesajelor către restul organismului. Acest neurotransmițător este sintetizat și eliberat în centrul creierului, în diferite părți ale sale, responsabile cu plăcerea, motivația și recompensa. Ai o stare de bine după ce mănânci ceva bun sau când mergi la shopiing, iar asta se datorează nivelului de dopamină. Mai mult, hormonul este implicat în numeroase sarcini ale organismului, precum, funcția renală, digestia, învățarea, memoria, concentrarea, starea de spirit, controlul muscular, somnul.
Ce anume afectează secreția de dopamină
Vârsta sau bolile cronice accidentele la nivelul capului, stilul de viață și chiar predispoziția genetică pot afecta secreția de dopamină din creier. De-a lungul timpului, specialiștii au descoperit o asociere între un nivel scăzut de dopamină și depresie, schizofrenie și boala Parkinson, dar nu e o cauză directă. Simptomele pot să varieze, dar cele mai comune sunt lipsa motivației și a plăcerii, tremurul mâinilor și crampele musculare, un libidou scăzut, probleme cu memoria, cu somnul și echilibrul corporal, sentiment de dezamăgire etc.
Și supraalimentare poate să scadă producția de dopamină din creier, dar și a receptorilor responsabili cu senzația de sațietate, iar în cele din urmă vei tânji tot mai mult după sentimentul de plăcere, fără a fi cu adevărat mulțumit/ă. Deficitul nu este recunoscut ca diagnostic, iar tratamentul este în funcție de simptomele de care suferi. Testele de urină de sânge și de urină pot măsura cantitatea de dopamină.
La polul opus însă, prea multă dopamină ori prea multă concentrație în anumute regiuni ale creierului, iar în altele spre deloc, duce la adicții și manie. Un nivel mare de dopamină te poate face mai competitiv, mai agresiv și mai impulsiv. Nicotina, cofeina, zahărul sunt doar câteva dintre substanțele care afectează echilibrul dopaminei.
Proteinele sunt blocuri de aminacizi, printre care tirozina, care ajută la producerea dopaminei.
Surse de tirozină
- spirulină
- carne
- peşte
- brânză tofu
- lapte
- parmezan
- brânză ricotta
- alge
- ouă
- boabe de soia
- boabe de fasole, în special fava
- nuci, alune, seminţe
- cereale integrale
- germeni de grâu
Surse de grăsimi bune
-
- avocado
- ulei (de măsline, susan, rapiță)
- nuci
- alune
- seminţe
- peşte gras (somon, macrou, hering, sardine)
- unt de arahide
- alimente din soia
- brânză tofu
Probiotice
- lactate
- murături
- tempeh
- supa miso
- kombucha sau ceai negru/verde fermentat
Ce alimente să eviţi pentu a nu afecta secreția de dopamină
Untul, uleiul de palmier şi de cocos, perturbă secreţia de dopamină, iar consumul de zahăr rafinat din dulciuri şi băuturi sau de cofeină va oferi starea de bine doar pentru un moment. De asemenea, excesul de alcool îţi poate crea dependenţă.