Alegeri în Italia. Cine este Giorgia Meloni, prima femeie prim-ministru care ar putea conduce cel mai radical guvern din ultimele decenii
Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru din Italia, aflată la conducerea celui mai radical guvern după cel de-Al Doilea Război Mondial. Blondina ar putea câștiga alegerile naționale de duminică, 25 septembrie. Va forma, ulterior, o coaliție de guvernare.
Cine este, de fapt, Giorgia Meloni
Italia ar putea fi condusă de primul premier neofascist, dacă Giorgia Meloni, liderul partidului de extremă dreapta Frații Italiei, ar câștiga alegerile naționale pentru a deveni prim-ministrul țării.
Alegerile au loc duminică, 25 septembrie, iar cetățenii italieni au început să voteze de la primele ore ale dimineții. Secţiile de votare s-au deschis la 05:00 GMT (08:00 – ora României) şi se vor închide la 21:00 GMT, miezul nopții la noi în țară. La acea oră, primele exit poll-uri ar trebui să ofere o imagine destul de clară a rezultatelor.
Politiciana în vârstă de 45 de ani a crescut într-un cartier muncitoresc din Roma, mai bine cunoscut pentru cultivarea activiștilor de stânga decât pentru producerea de politicieni de extremă dreapta.
Partidul ei, Frații Italiei, are rădăcini în mișcarea neofascistă, ideologie ce a apărut din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial.
Steagul partidului Giorgiei Meloni include o flacără tricoloră, fost simbol al fascismului la începutul secolului al XX-lea. Noul premier italian a refuzat să îndepărteze flacăra de pe sigla partidului.
Femeia conduce un partid de extremă dreapta în Italia
De asemenea, mulți dintre membrii partidului au arătat o afinitate pentru fascism și liderii fasciști din trecut. Chiar în această săptămână, partidul a suspendat un membru care candidează pentru parlament, după ce un ziar italian a dezvăluit că ar fi postat comentarii care îl susțineau pe Adolf Hitler în trecut.
În august, Giorgia Meloni a postat un videoclip pe rețelele sociale în care spunea că va introduce o blocadă navală care să patruleze în Marea Mediterană, pentru a interzice accesul „imigranților ilegali” din Africa de Nord.
„Ceea ce este important în campanie nu este politica în sine. Este mesajul – „le vom opri cu orice preț”, spune istoricul Lorenzo Castellani, profesor la Universitatea LUISS din Roma.
Se propune ca un fel de apărător al granițelor, o abordare foarte Trumpiană din acest punct de vedere”, spune Castellani, referindu-se la retorica și politicile anti-imigrație ale fostului președinte Donald Trump.
Meloni a fost, dintotdeauna, eurosceptică, întrucât și în trecut a vorbit despre scoaterea Italiei din moneda comună, euro, precum și părăsirea Uniunii Europene.
Dar ea a promis în repetate rânduri că va lucra cu UE și că va avea încredere că va gestiona cele 200 de miliarde de euro (194 de miliarde de dolari) pe care Italia le-a primit din fonduri europene de recuperare a pandemiei.
Această asigurare a fost pusă sub semnul întrebării joi, 22 septembrie, când președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că ar putea exista consecințe pentru Italia, a treia economie a UE ca mărime, dacă aceasta va merge într-o direcție antidemocratică după alegeri.