Adevărul despre salamul de Sibiu pe care românii nu îl știu. Ce conține, de fapt

Salamul de Sibiu este deliciul unei generații. El și-a dobândit, pe drept, în 110 ani de la naștere, locul între meșteșugurile care ne fac cinste, fiind considerat o comoară gastronomică românească autentică. Calitate, dragoste și tradiție, este descrierea producătorilor. Află că celebrul mezel nu e din Sibiu și conține ingrediente la care nu te-ai fi așteptat.

Salamul de Sibiu nu e din Sibiu. Ce conține?

România are o tradiție de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Există surse care atestă că acest aliment a început să fie fabricat de către pietrarul italian Filippo Dozzi, la Sinaia, în anul 1910. El se stabilise în 1885 la cariera de piatră de la Piatra Arsă, Poiana Țapului.

Povenea dintr-o familie cu tradiție în producerea mezelurilor, așa că a început aici fabricarea unui salam numit salam de iarnă, crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung și cu garanție de luni întregi. Produsul lui Dozzi s-a numit la început salam de iarnă, dar faptul că era exportat prin vama Sibiu i-a adus mai târziu numele pe care îl căutăm prin magazine azi cu toții.

Inițial, mezelul a fost unul produs pentru lucrătorii din mină, fiind bogat caloric, dar a devenit rapid un produs de lux. În anul 1910, italianul a fondat Întreprinderea Individuală Filippo Dozzi, unde a început fabricarea salamului de Sibiu, care în 1938 a ajuns să producă 100 de tone pe an.

Ingrediente

• carne de porc – minimum 70%;
• slănină tare – maximum 30%;
• sare;
• condimente;
• conservanți – amestec de nitrit sau nitrat de sodiu;
• antioxidanți – acid ascorbic și sărurile acestuia;
• agenți de maturare – culturi starter și/sau culturi de bioprotecție;
• zaharuri – maximum 1%,
• opțional – agenți de maturare alcoolici: vin alb, vin roșu, vin rose, coniac, vinars, vin spumant, bere neagră.

„Produs crud-uscat cu mucegai înseamnă că el, după ce a fost obținut în fabrică, este achesat cu un mucegai nobil, care în timp se usucă pe perioada maturării și care îi dă și un gust special produsului. Dextroză se pune. E exact ca la prăjituri când le punem un praf de sare, trebuie să potențeze aromele într-un mod natural, aprobat de lege.

Are și acid ascorbic, acidă vitamina C. Și când pui murături acasă pui fie aspirină, fie vitamina C. E un conservant natural pe care îl folosesc inclusiv gospodinele în bucătărie”, a explicat Vlad Mănăstireanu, directorul general al Asociației Cărnii