Greșeala din subiectele de la simularea Evaluării Naționale la Limba română care a fost semnalată de un profesor. Eroarea e în formularea cerinţelor

Un cadru didactic a explicat greșeala din subiectele de la simularea Evaluării Naționale la Limba română, susținută luni, 20 martie. A fost eroare în formularea cerințelor elaborate de către reprezentanții Ministerului Educației. „Ce vor face elevii la examen, în fața unei cerințe ca cea de la simulare?!”, a punctat profesorul de limba română.

Greșeala din subiectele de la simularea Evaluării Naționale la Limba română

Un profesor a adus în atenția reprezentanților Ministerului Educației o greșeală identificată la subiectele de la simularea Evaluării Naționale 2023 la Limba română. Este vorba despre o eroare la Subiectul I, punctul B, subpunctul 4.

Cerința elaborată de Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, din subordinea ministerului, este greșită din punct de vedere științific și a stârnit, fără îndoială, semne de întrebare printre elevi. Polisemia reprezintă caracteristica termenilor de a avea mai multe sensuri, nu o relație între mai multe cuvinte, așa cum a apărut la simulare.

Concluzia CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Atacuri cibernetice și manipularea procesului electoral

Lucruri mai puțin știute despre Călin Georgescu. Din ce familie provine și câți copii are

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Subiectul ce a trebuit să fie rezolvat de elevi sună astfel:

„Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța în baie.

b) „ cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile”; Profesorii îi evaluaseră pe elevii școlii.

c) „Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate”; „O probă deosebit de dificilă”.

d) „un parcurs executat într-un timp excelent”; „este pus să parcurgă un traseu cu obstacole”.”

Argumentele profesorului de limba română Ionel-Dumitru Nedelcu

Profesorul de limba română Ionel-Dumitru Nedelcu a explicat că polisemia nu este o relație între cuvinte, ci o „capacitate a majorităţii cuvintelor din limbile naturale de a avea mai multe sensuri”, așa cum se arată și în dicționar.

Sinonimia, antonimia și omonimia sunt relații bazate pe identități, diferențe sau opoziții de formă sau de conținut, între termeni diferiți. Polisemia, însă, nu este o relație între două cuvinte, ci o calitate intrinsecă a unui cuvânt, a mai explicat profesorul de limba română Ionel-Dumitru Nedelcu. Când vorbim despre polisemia unui termen, vorbim despre caracteristica sa de a avea mai multe sensuri înrudite.

La simularea Evaluării Naționale la Limba română s-au dat două enunțuri: „Mai rămânea timp pentru o baie în lac” și „Meșterul trebuie să pună faianță în baie”. În acestea nu există două cuvinte cu forma „baie”, a explicat cadrul didactic, ci un singur termen „baie”, cu două sensuri înrudite: „scăldat” și „încăpere special amenajată pentru îmbăiere”.

Așadar, în cerința ce trebuia rezolvată de elevii din clasa a VIII-a a fost vorba despre un singur cuvânt polisemantic, nu despre două cuvinte aflate în relație de polisemie.

„Ce vor face elevii, în fața unei cerințe ca cea de la simulare?!”

Mai mult decât atât, din punct de vedere didactic, programa școlară impune profesorului să predea, la ore, polisemia în relație de comparație cu omonimia. O formulare precum cea de la simularea Evaluării Naționale la Limba română ignoră deosebirea de esență între cele două fenomene lexico-semantice, a spus Ionel-Dumitru Nedelcu.

„În enunțurile: „Eu stau pe bancă în parc.” și „Eu scot bani de la bancă.” există două cuvinte cu formă identică (bancă și bancă), dar cu sens total diferit. Ele sunt înregistrate în dicționar în articole diferite. Între ele apare relația de omonimie. Ele sunt omonime între ele.

În enunțurile date la simulare („mai rămânea timp pentru o baie în lac.” și „Meșterul trebuie să pună faianță în baie.”), nu e aceeași situație, nu sunt două cuvinte (baie și baie), ci este unul singur, cu două sensuri înrudite. Un cuvânt care are trăsătura numită polisemie și care, de aceea, se cheamă cuvânt polisemantic.

Dacă eu am explicat elevilor aceste deosebiri de esență între omonimie și polisemie iar elevii le-au interiorizat, ce vor face ei la examen când vor fi puși în fața unei cerințe ca cea de la simulare?!”, este mesajul transmis de profesorul de limba română Ionel-Dumitru Nedelcu către redacția Edupedu.ro.