Ce poți cumpăra de 15 lei în 2022. Acum 1 an luai mai multe produse

Criza economică actuală și creșterea prețurilor, dacă ne referim la alimente de bază, au un impact extins asupra populației. Peste criza economică din ultimii doi ani și pandemia, a venit și criza ucraineană. Toate au efecte importante asupra economiilor statelor. În România în anul care a trecut prețurile la alimentele de bază au resimțit o majorare continuă, iar ceea ce puteam cumpăra anul trecut cu 15 lei, astăzi cumpărăm cu mult mai mult.

Prețurile la alimentele de bază continuă să crească

Prețurile la energie, benzină și alimente de bază au o pondere substanțială în indicii prețurilor de consum. Prin urmare, o creștere a prețurilor mondiale ale materiilor prime afectează inflația mondială și așteptările inflaționiste.

Ca urmare a crizei generalizate, din ultimii doi ani, importurile de alimente de bază și alte bunuri de consum, inclusiv petrolul, au fost direct afectate.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

Cheltuielile de producție internă de alimente de bază au deja un impact indirect asupra prețurilor. Acestea depind în principal de importurile de mărfuri.

Așteptările inflaționiste ale consumatorilor sunt afectate mai mult de creșterile prețurilor la produsele de bază decât de creșterile de prețuri din multe alte sectoare. Achizițiile de alimente și de benzină sunt suficient de frecvente. Astfel, consumatorii sunt conștienți de fluctuațiile de preț din piață.

Datele statistice arată că în România costul alimentelor a crescut cu 8,84% în februarie 2022 față de aceeași lună a anului precedent.

Datele arată cea mai mare creștere din iunie 2011 încoace. De cealaltă parte, în 2021 s-a înregistrat o creștere a vânzărilor cu amănuntul.

Citește și: Se raționalizează alimentele de bază în România? Anunț de ultimă oră al ministrului Agriculturii

Vânzările cu amănuntul din România au crescut

Vânzările cu amănuntul din România au crescut cu 9,5% de la an la an în ianuarie 2021. Astfel, s-a ajuns la o accelerare de la un avans de 7,0% în luna precedentă și indicând cea mai abruptă creștere din august 2020.

Cea mai recentă cifră a marcat, de asemenea, cea de-a 11-a lună consecutivă de creștere a comerțului cu amănuntul.

Majorarea a venit pe fondul unei creșteri mai rapide a vânzărilor de alimente, băuturi și tutun. Dar și pe fondul unor creșteri mai mari ale vânzărilor atât de produse nealimentare, cât și de automobile.

Pe o bază lunară, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,9 la sută, prima scădere din ultimele trei luni, după o creștere de 0,9 la sută în decembrie.

Ce alimente de bază cumpăram în 2021 cu 15 lei, astăzi cumpărăm cu mult mai mult

Vorbeam deunăzi de coșul zilnic de alimente de bază care a crescut în 2022, cu cel puțin 20 de lei. Dacă anul trecut reușeam cu 80 de lei să ne asigurăm alimentele de bază zilnice, astăzi suntem obligați să plătim cel puțin 100 de lei.

În 2021 cumpăram cu 15 lei cel puțin un kilogram de cartofi, patru pâini și un litru de ulei. Toate aceste produse întră în categoria de alimente de bază. Anul 2022 a adus scumpiri masive, iar prețurile s-au dublat.

La cartofi prețul a crescut cu cel puțin 30%, față de anul trecut. Aceleași majorări le regăsim și la litrul de ulei, astăzi majorat cu până la 26%.

Pâinea, unul din alimentele de bază de zi cu zi, s-a scumpit și ea, cu cel puțin 15%, și trendul de scumpire se menține la toate alimentele de bază.

Deși PSD cerea înghețarea prețurilor la alimentele de bază, partenerii de guvernare din PNL respingeau proiectul propus.

În schimb, legat de facturile la utilități, s-au luat mai multe măsuri, dar majoritatea extrem de ineficiente.

Ca urmare s-a decis diminuarea cotei de TVA la energie și gaze. Situația este una deloc simplă și efectele actualei situații geo-politice se vor resimți pe o perioadă de timp mult mai mare, decât s-a anticipat.

Este nevoie de măsuri de protecție a populației, precum cele luate de Ungaria, Polonia, Grecia sau Belgia.

Dar cum politicienii sunt cu gândul în altă parte, aceste măsuri întârzie să apară, iar cei care au de suferit, sunt tot românii cu salarii și pensii extrem de mici, în comparație cu prețurile din piață.