9 superstiții pe care se bazează mulți români. De ce bate lumea în lemn și ce se întâmplă dacă treci pe sub o scară înclinată

Societatea modernă încă păstrează unele superstiții atât de înrădăcinate în mentalul colectiv, încât toată lumea, de la oameni simpli la oameni de știință le acceptă, simțindu-se oarecum stresați dacă le încalcă. Te-ai întrebat vreodată de ce nu ne place, de fapt, să trecem pe sub scări? Sau de ce ne îngrijorăm dacă „ne taie calea“ o pisică neagră? Ori de ce ne ferim cu tot dinadinsul să desfacem umbrela într-o încăpere? Află răspundul la aceste întrebări, precum și multe alte detalii interesante în paragrafele de mai jos.

9 superstiții pe care se bazează românii

În trecut, poporul român era privit ca fiind extrem de superstițios, păstrând credințe arhaice precreștine, adaptate rigorilor bisericeşti sau amestecate cu acestea. De-a lungul timpului, viața spirituală a românilor, dominată de nenumărate credinţe şi superstiţii, a atras atenția și mirarea străinilor.

Nici în prezent românul nu se lipsește de superstiții, pe care le respectă cu un soi de „teamă sfântă“, pentru a nu atrage consecințele negative care ar urma dacă ar fi încălcate. Publicaţia „Life’s Little Mysteries“ a dezvăluit originea câtorva superstiții destul de cunoscute, despre care vă invităm să citiți în continuare.

1. De ce „aduce ghinion să deschizi umbrela în casă?“

Potrivit unor istorici, această superstiție și-ar avea originile în Egiptul Antic, având legătură cu aurele ce înconjurau faraonii. Totuși, cei mai mulți istorici sunt de părere că superstiția închiderii umbrelei în încăperi este ceva mai recentă, datând din epoca victoriană din Anglia.

„În Londra secolului al XVIII-lea, atunci când au început să apară umbrelele impermeabile cu spiţe de metal, mecanismul lor rigid le-a făcut riscante să fie deschise într-o încăpere mică, pentru că putea răni un copil, un adult sau putea distruge un obiect fragil. Chiar şi un accident minor putea provoca certuri sau cuvinte neplăcute, ghinion într-o familie sau între prieteni. Astfel, superstiţia a apărut ca un factor descurajant pentru a deschide umbrela în interiorul unei locuinţe“, nota Charles Panati, omul de ştiinţă şi autorul cărţii „Originile extraordinare ale lucrurile de zi cu zi“.

2. De ce „aduce ghinion să treci pe sub o scară înclinată“?

Aceasta este una dintre superstițiile care chiar își au originile în Egiptul Antic, egiptenii crezând că forma scării (o scară rezemată de un perete formează un triunghi), aceea de triunghi este sacră. Pentru ei, triunghiurile erau un simbol pentru trinitatea zeilor, iar trecerea printr-un triunghi era privită ca o profanare a celor sfinte. De-a lungul anilor, această credință a reușit să-și croiască drum, rezistând până în zilele noastre.

„Secole mai târziu, discipolii lui Iisus au uzurpat superstiţiile, interpretându-le în lumina morţii Lui“, explică Panati. „Pentru că o scară a fost sprijinită de cruce, a devenit un simbol al răutăţii, al trădării şi al morţii. Mersul pe sub o scară aduce ghinion“.

3. De ce „spargerea unei oglinzi aduce 7 ani de ghinion“?

Consultarea „cititorilor în oglinzi“ era un lucru cât se poate de obișnuit în Grecia Antică.

„Ghicitul se realiza cu ajutorul apei şi a sticlei. Era numită catoptromanţie. Oglinda era scufundată în apă şi o persoană bolnavă era rugată să se uite în oglindă. Dacă acestă imagine apărea distorsionată, atunci era probabil să moară, dacă era limpede, atunci trăia“, scrie Milton Goldsmith în cartea „Semne, previziuni şi superstiţii“.

Citește și: Ce trebuie să faci dacă spargi o oglindă. Metoda care te scapă de 7 ani de ghinion

4. „Când verşi sare, aruncă puţin peste umărul stâng ca să alungi ghinionul“

De mii de ani, sarea vărsată este considerată aducătoare de ghinion. Primii care au introdus anumarea ghinionului adus de vărsarea sării au fost sumerienii, în jurul anului 3.500 î.Hr., prin aruncarea unui vârf de sare peste umărul stâng. Ritualul a fost preluat de egipteni, de asirieni și mai târziu de greci.

De ce obișnuim să batem în lemn

5. „Să bați în lemn ca să previi dezamăgirea“

În ciuda faptului că este considerat cel mai răspândit obicei superstițios de către istorici, originea sa este pusă la îndoială.

„Unii atribuie acest obicei ritului religios vechi de a atinge un crucifix când se făcea un jurământ“, notează Goldsmith. Alternativ, „printre ţăranii ignoranţi din Europa s-ar putea sa îşi aibă rădăcinile în obiceiul de a bate tare în lemn pentru a ţine spiritele rele la distanţă“.

6. De ce strănutul este urmat de urarea „Dumnezeu să te binecuvânteze“?

Acest obicei este practicat și la noi, însă mult mai răspândit în țările vorbitoare de limba engleză, unde este politicos să răspunzi cu „Dumnezeu să te binecuvânteze“ la strănutul unei persoane. Cu toate că incantațiile de noroc au însoțit strănuturile în diferite culturi de-a lungul miilor de ani, la noi, acest obicei superstițios a început în secolul șase după Hristos, din ordinul explicit al Papei Grigore cel Mare.

La acel moment, Italia se confrunta cu o molimă devastatoare, iar primele simptome erau strănuturile severe, urmate de un deces rapid. Pe cale de consecință, Papa a cerut credincioșilor să se roage pentru cei bolnavi și a ordonat ca răspunsul la strănut, care până atunci fusese „Să te bucuri de o sănătate lungă“, să fie înlocuit de „Dumnezeu să te binecuvânteze“.

7. „Atârnarea unei potcoave la ușa de la intrare aduce noroc“

Potcoava este un simbol al norocului în multe culturi, credința în puterile ei magice trăgându-și rădăcinile de la greci. Aceștia credeau că fierul are capacitatea de a alunga răul. Prin urmare, nu doar că au creat potcoave de fier, ci le-au dat și o formă specifică, aceea de semilună – simbolul grecesc al fertilităţii şi al norocului.

În ani, credința că potcoava este un talisman aducător de noroc a trecut de la greci la romani, iar mai apoi la creștini.

8. „O pisică neagră care-ţi traversează calea aduce noroc/ghinion“ 

Multe culturi aprobă faptul că pisica neagră este un semn prevestitor, însă este de bine sau de rău? Vechii egipteni, spre exemplu, venerau pisicile, fără a ține cont de culoare. Prin urmare, nu e de mirare că de acolo a pornit credința potrivit căreia dacă o pisică neagră îți trece calea aduce noroc. Reputația pozitivă a pisicii s-a remarcat, mai târziu, în Anglia, în secolul al XVII-lea, când regele Carol I și-a luat o pisică neagră ca animal de companie. Merge vorba că, la moartea pisicii, norocul s-a terminat. Așa-zisul adevăr al superstiției s-a consolidat când, a doua zi, regele a fost acuzat de înaltă trădare.

De asemenea, în Evul Mediu, oamenii credeau că pisicile negre erau însoţitoarele vrăjitoarelor sau chiar vrăjitoarele deghizate. Așa a luat naștere ideea că, dacă o pisică neagră îți traversează calea, e semn rău.

9. „Numărul 13 aduce ghinion“

Frica de numărul 13 își are originea în mitologia nordică, totul începând de la o poveste foarte cunoscută, potrivit căreia 12 zei au fost invitați să ia masa la Valhalla, o sală de banchet magnifică, aflată în Asgard, orașul zeilor. Petrecerea a fost însă stricată de Loki, Zeul Conflictului şi al Răului, care a crescut numărul de participanți la 13. Ceilalți zei au încercat să restabilească ordinea și să-l lovească pe Loki, dar în încăierare, Balder, favoritul dintre ei, a fost ucis. Așa se face că scandinavii evită și astăzi să aibă 13 membri la petreceri.

Antipatia față de numărul 13 s-a răspândit ulterior în toată Europe de Sud.

Te-ar putea interesa și: De ce nu este bine să arunci pâinea întărită la gunoi. Cele mai populare superstiţii