15 august, obiceiuri și tradiții de Sfânta Maria. Ce se face în curtea bisericilor, an de an

Adormirea Maicii Domului sau Sfânta Maria Mare se sărbătorește pe data de 15 august, conform Calendarului Creștin Ortodox. Este una dintre sărbătorile creștine importante pentru români. Este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria – 15 august

Această sărbătoare mai poartă denumirea în popor de Uspenia sau Sfânta Maria Mare și este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria.

Acum se adună ultimele plante de leac și putem afla cum va fi toamna ce se apropie. Reprezintă un moment important al calendarului viticol, fiind ziua în care se tocmesc pândarii pentru vii. Tot astăzi se leagă ciocul pasărilor pentru a nu prada strugurii.

Adormirea Maicii Domnului

De la Adormirea Maicii Domului se schimă următoarele:

• se redeschide perioada în care se pot face nunți
• încep târgurile și iarmaroacele de toamnă,
• praznicele de pomenire a morților.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare

Ziua de 15 august, în unele părți ale Moldovei este considerată în unele părți ale Moldovei, ”a morților”. În această zi fiind pomeniți toți cei care poartă numele pornind de la Sfânta Maria. Femeile merg la biserică în ziua praznicului și duc:

• cele mai frumoase flori din grădină
• struguri
• prune
• faguri de miere, care se dau în amintirea răposaților.

În Maramureș încă se păstrează tradițiile și obiceiurile de Sfânta Maria fiind organizate procesiuni religioase la mănăstiri, la slujbe participând zeci de mii de oameni.

Obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului

La Sfânta Maria se făcea masă comună în curtea bisericii pentru străinii din alte sate, apoi pentru cei din sat. Nefiind obligatoriu ca cei din sat să mănânce. În curtea bisericii erau mese și scaune făcute de oameni. Doi-trei oameni strângeau banii de la toți, cu care se duceau la Iași să cumpere ce trebuie.

Se strângeau femeile la o casa alături de biserică și pregăteau borș, sarmale și chiper (ardei) umpluți, perje cu carne, pilaf. Se punea brânză, măsline, mezel, friptură, pârjoale, cozonac, conform Sărbători, IV, p. 328).

Alte obiceiuri

• se angajează pândarii pentru vii și se leagă magic ciocul pasărilor pentru a nu prada strugurii
• se împart struguri și prune pentru sufletul morților
•  femeile merg la biserica cu ofrandă din ciorchini de struguri copți de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numită „coliva de pomana” sau „coliva de struguri”
•  bărbatul este obligat să poarte căciulă între Sântamărie și Sângiorz ca să fie respectat pretutindeni.
•  tineretul joacă
• bătrânii și copiii bat nucii pe la vii, câmpuri și prin grădini
• toamna va fi lungă dacă înfloresc trandafirii
• se culeg flori și se pun la icoana Preacuratei; apoi se folosesc de leac.