Statuia descoperită în Egipt ar putea fi un bust roman rar al Cleopatrei

Un sit arheologic din vestul Alexandriei a dezvăluit o descoperire remarcabilă: o statuie de marmură albă reprezentând o femeie purtând o coroană regală, despre care cercetătorii cred că ar putea fi celebra Cleopatra VII. În cadrul aceleiași săpături, au fost găsite mai multe artefacte funerare și meteorologice, precum și rămășițe ale unui templu grec din secolul al IV-lea î.Hr. Descoperirea a generat discuții în rândul specialiștilor, unii fiind sceptici cu privire la autenticitatea legăturii dintre statuie și faimoasa regină egipteană.

Artefacte ce susțin teoria legăturii cu Cleopatra

Statuia de marmură a fost descoperită sub zidurile exterioare ale templului Tapuziris Magna, împreună cu un bust de calcar al unui rege purtând „Nemis”, o pânză de cap specifică faraonilor. Alte artefacte importante găsite includ aproximativ 350 de monede, majoritatea având imaginea Cleopatrei VII, vase de ceramică, lămpi cu ulei, recipiente de calcar pentru depozitarea alimentelor și cosmeticelor, precum și câteva statui de bronz. Printre descoperiri s-a numărat și un inel din bronz dedicat zeiței Hathor, un simbol al frumuseții și dragostei.

Datorită acestor descoperiri, cercetătorii au reușit să dateze templul în perioada târzie a epocii baltice, iar zidurile acestuia au fost construite în secolul I î.Hr., o perioadă care coincide cu domnia Cleopatrei VII.

Statuiile găsite, inclusiv cea a femeii cu diademă regală, au condus la speculații conform cărora figura ar putea reprezenta-o pe Cleopatra, cunoscută pentru legăturile ei cu personalități de marcă precum Iulius Caesar și Marc Antoniu. Cu toate acestea, nu toți experții împărtășesc acest punct de vedere.

Controverse și alte perspective

Unul dintre cei mai renumiți egiptologi, Zahi Hawass, a declarat că statuia nu ar putea fi a Cleopatrei VII, ci mai degrabă a unei figuri romane. Hawass a argumentat că, în timpul reginei egiptene, reprezentările faraonilor erau realizate într-un stil artistic distinct egiptean, iar statuia descoperită reflectă un stil roman.

Unii arheologi sunt de părere că bustul aparține unei prințese care a trăit după epoca Cleopatrei. Această teorie este susținută de diferențele evidente dintre stilul sculpturii și reprezentările cunoscute ale reginei.

Pe lângă statuile regale, situl arheologic a oferit o perspectivă asupra altor aspecte ale trecutului. Templul grec, distrus între secolul al II-lea î.Hr. și începutul erei noastre, era conectat la un sistem de tuneluri adânci care se întindeau de la Lacul Marriot până la Marea Mediterană. De asemenea, cercetătorii au descoperit un mormânt mare cu 20 de celule și un alt mormânt sub un far antic.

Importanța descoperirilor

Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților a descris aceste descoperiri drept cruciale pentru înțelegerea mai profundă a perioadei târzii a dinastiei Ptolemeice. Artefactele și structurile dezgropate oferă noi perspective asupra vieții politice și sociale din Egiptul antic.

Deși autenticitatea statuiei ca reprezentare a Cleopatrei VII rămâne subiect de dezbatere, descoperirile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor despre această epocă fascinantă. În timp ce unele piese găsite pot să nu aparțină reginei legendare, ele oferă un context valoros asupra influențelor romane și grecești din Egiptul antic.

Rămâne de văzut dacă noi cercetări vor confirma sau infirma legătura dintre statuia descoperită și una dintre cele mai enigmatice figuri ale istoriei.