Cuvântul anului 2024: „A manifesta” și controversele din jurul său

Conform DEX, verbul „a manifesta” reflectă o tendință culturală alimentată de rețelele sociale și susținută de vedete precum Dua Lipa și Simone Biles. Totuși, experții avertizează că fenomenul manifestării, așa cum este înțeles în prezent, nu are o bază științifică solidă și poate fi chiar nociv în unele cazuri. Ei bine, acest verb este cuvantul anului 2024, conform Cambridge Dictionary.

Popularitatea cuvântului și influența vedetelor

Lexicografii de la Cambridge Dictionary au remarcat o creștere semnificativă a interesului pentru termenul „a manifesta”, acesta fiind căutat de aproape 130.000 de ori pe site-ul lor în 2024. Inițial, cuvântul era folosit pentru a desemna ceva „ușor de observat” sau „evident”, dar în prezent, sensul său a evoluat pentru a descrie un proces mental prin care oamenii „imaginează succesul dorit, crezând că acest lucru îl face mai probabil”.

Această reinterpretare a fost popularizată de vedete internaționale. Dua Lipa, de exemplu, a declarat că a „manifestat” momentul în care a fost cap de afiș la Festivalul Glastonbury, iar Simone Biles, gimnasta olimpică, a vorbit despre importanța stabilirii obiectivelor și a „manifestării” acestora. Rețelele sociale, în special TikTok, au amplificat acest fenomen, adunând miliarde de vizualizări pentru metode precum „3-6-9”, unde utilizatorii scriu dorințele de mai multe ori pe zi într-o rutină aproape ritualică.

Wendalyn Nichols, manager editorial la Cambridge Dictionary, a explicat că evenimentele din 2024 au extins utilizarea acestui termen, demonstrând modul în care semnificația unui cuvânt poate evolua odată cu schimbările culturale.

Critici și pericole ale „manifestării”

Deși ideea de a manifesta succesul poate părea atrăgătoare, experții avertizează asupra riscurilor. Dr. Sander van der Linden, profesor de psihologie socială la Universitatea Cambridge, a catalogat acest fenomen drept o formă de „gândire magică”. El subliniază că aceste „ritualuri mentale” nu schimbă realitatea și pot genera comportamente obsesiv-compulsive fără beneficii concrete.

Van der Linden atrage atenția și asupra efectelor negative ale așteptărilor nerealiste: „Manifestarea bogăției, a iubirii sau a puterii poate duce la dezamăgiri severe. Mai grav, această abordare poate alimenta idei periculoase, precum aceea că boli grave pot fi vindecate doar prin gânduri pozitive”.

Cu toate acestea, el recunoaște valoarea unor practici mai realiste, precum gândirea pozitivă, autoafirmarea și stabilirea obiectivelor, care implică acțiuni concrete pentru a schimba lumea din jur. În schimb, ideea că realitatea poate fi modelată doar prin forța minții este considerată pseudostiință.

Pe lângă criticile aduse fenomenului contemporan, cuvântul „a manifesta” are o istorie lungă. În literatura clasică, precum operele lui Geoffrey Chaucer sau William Shakespeare, termenul desemna claritatea unei acțiuni sau a unui semn. Sensul său a evoluat și în contexte politice, cum ar fi „destinul manifestat” din America secolului XIX.

Între cultură și știință: ce ne învață „a manifesta”?

Deși „a manifesta” a devenit cuvântul anului datorită popularității sale pe rețelele sociale și în mass-media, controversele din jurul acestui termen reflectă tensiunea dintre tendințele culturale și validitatea științifică. Pe de o parte, promovarea gândirii pozitive și a stabilirii obiectivelor poate inspira oameni din întreaga lume. Pe de altă parte, este esențial ca aceste idei să fie însoțite de acțiuni concrete și de așteptări realiste.

Astfel, „a manifesta” nu este doar un cuvânt al anului, ci și un simbol al modului în care limbajul poate influența mentalitățile colective.