VIDEO: Două femei au vandalizat tabloul „Mona Lisa” cu supă de dovleac. Mesajul bizar transmis de făptașe

Într-o dimineață neobișnuită la Muzeul Luvru din Paris, faimoasa operă de artă a lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa, a devenit scena unui protest neașteptat.

Fără avertisment, două femei au fost filmate în timp ce aruncau supa de dovleac pe protecția de sticlă a faimosului tablou Mona Lisa, expus în Muzeul Luvru din Paris. Acest act de vandalism neașteptat a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare și în mass-media, provocând discuții aprinse despre motivele și mesajele din spatele acestui gest.

Provocarea activistelor: „artă sau alimentație?”

În clipul care a devenit viral pe internet, se poate vedea cum cele două activiste, îmbrăcate în tricouri cu inscripții ce pledau pentru o cauză legată de alimentație, își fac drum printre vizitatorii muzeului și, fără ezitare, aruncă lichidul portocaliu peste geamul care protejează tabloul. În imediată apropiere a lucrării de artă, ele și-au expus mesajul „riposta alimentară”, întrebând retoric: „Ce este mai important? Arta sau dreptul la alimentație sănătoasă și sustenabilă?”

Mesajul făptașelor

Prin acest gest extrem, făptașele au dorit să atragă atenția asupra crizei alimentare globale și a nevoii de a adopta sisteme de producție și consum sustenabile. Grupul din spatele acestui act, cunoscut sub numele de „Riposta Alimentairă”, a cerut reforme care să asigure accesul la alimentație sănătoasă pentru toți cetățenii, evidențiind discrepanța dintre valorizarea excesivă a bunurilor culturale în detrimentul nevoilor fundamentale ale omului.

Reacția rapidă a muzeului și condamnarea oficială

Reacția muzeului a fost imediată, personalul de securitate intervenind pentru a proteja opera și pentru a evacua sala. Incidentul, revendicat de grupul Riposte Alimentaire, a fost descris ca un apel la acțiune pentru reforma sistemului alimentar global. În ciuda provocării, Mona Lisa a rămas neatinsă, datorită stratului protector de sticlă.

Ministrul Culturii din Franța, Rachida Dati, a emis o declarație fermă, subliniind că niciun scop nu justifică atacul asupra unei opere de artă atât de emblematice. Critica a punctat importanța patrimoniului cultural și a responsabilității de a-l păstra pentru generațiile viitoare, scriu cei de la BBC.

Muzeul Luvru a anunțat că va lua măsuri legale împotriva celor implicate, în timp ce dezbaterile privind echilibrul dintre libertatea de exprimare și respectul față de artă și istorie continuă să fie în centrul atenției publice. Acest incident subliniază din nou complexitatea provocărilor contemporane, în care arta și activismul se intersectează în moduri adesea controversate și neașteptate.

Mona Lisa nu este străină de atenție sau de acte de vandalism. De-a lungul deceniilor, a fost protejată prin diverse metode, inclusiv cu sticlă antiglonț, pentru a o feri de potențiale daune. De asemenea, tabloul a fost obiectul unui furt celebru în 1911, un eveniment care a captat atenția lumii întregi.

Reacția publicului a venit instant

Incidentul a stârnit un val de reacții în rândul publicului și a reînviat dezbaterile despre rolul artei în societate și responsabilitatea activiștilor față de patrimoniul cultural. De asemenea, a evidențiat tensiunile existente între nevoile imediate ale omenirii, cum ar fi alimentația sustenabilă, și conservarea artei și culturii.

Mona Lisa: capodopera renașterii

Mona Lisa, cunoscută și sub numele de La Gioconda, este considerată una dintre cele mai valoroase și recunoscute opere de artă din lume. Pictată de Leonardo da Vinci în perioada 1503-1506, posibil extinzându-se până în 1517, tabloul este un portret al Lisei Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo, un negustor florentin. Opera este renumită pentru tehnicile inovatoare utilizate de da Vinci, inclusiv sfumato, care permite contururilor să se estompeze delicat, creând un efect extrem de realist și captivant.

O odisee a secolelor

De-a lungul secolelor, Mona Lisa a traversat o odisee fascinantă, marcând istoria artei și a culturii europene. Inițial, tabloul a fost comandat ca o lucrare privată, dar Leonardo da Vinci l-a luat cu el în Franța când s-a mutat acolo în 1516, la invitația regelui François I. După moartea artistului, tabloul a fost achiziționat de coroana franceză și a rămas o parte semnificativă a colecțiilor regale, fiind expus în diferite palate, inclusiv în Versailles.

Furtul din 1911

Pe 21 august 1911, Mona Lisa a fost furată din Muzeul Luvru într-unul dintre cele mai infame furturi de artă din istorie. Făptașul, Vincenzo Peruggia, un italian care lucra la muzeu, a ascuns tabloul sub haina sa, crezând că opera ar trebui returnată Italiei. După doi ani de căutări intense și speculații publice, tabloul a fost recuperat în 1913 și returnat Luvrului, unde a fost expus de atunci.

Provocări și conservare

De-a lungul anilor, Mona Lisa a fost ținta mai multor acte de vandalism și tentative de deteriorare, ceea ce a condus la decizia de a fi protejată permanent în spatele unui geam de protecție. Incidentele includ aruncarea cu acid și cu o piatră în secolul al XX-lea, precum și atacuri mai recente, cum ar fi aruncarea cu tort și supa de dovleac.

Fenomenul cultural

Pe lângă valoarea sa artistică, Mona Lisa a devenit un fenomen cultural, inspirând nenumărate lucrări de artă, muzică, literatură și film. Zâmbetul său enigmatic a stârnit dezbateri și teorii timp de secole, contribuind la misticismul și fascinația care învăluie opera.

Prezentul și viitorul

Astăzi, Mona Lisa continuă să atragă milioane de vizitatori la Muzeul Luvru, fiind expusă în sala Salle des États, special amenajată pentru ea. Protejată de cele mai moderne tehnologii de conservare și securitate, opera rămâne un simbol al geniului uman și al frumuseții etern captivate de Leonardo da Vinci.

Istoria bogată și peripețiile prin care a trecut Mona Lisa de-a lungul secolelor nu fac decât să-i sporească valoarea și misterul, consolidându-i statutul de una dintre cele mai prețioase și admirate opere de artă din întreaga lume.