Cel mai vechi cuvânt scris în limba română, unul neaşteptat. Încă îl folosim, deşi a fost scris prima oară în secolul al X-lea
O descoperire fascinantă arată că un cuvânt românesc vechi de peste o mie de ani a supraviețuit până în prezent. Totul începe cu un ulcior găsit la Capidava, care poartă inscripția ”ПETPE”, considerată prima scriere în limba română. Obiectul oferă o privire unică asupra istoriei timpurii a limbii și culturii noastre.
Ce cuvânt a fost descoperit pe ulciorul de la Capidava
Ulciorul, găsit în 1967 de doi localnici din Topalu, Constanța, prezintă gâtul și toartele rupte, dar fundul plat. Vasul, decorat cu litere grecești, conține numele ”ПETPE” (Petre), probabil al meșterului care l-a realizat.
”Acest nume, obsedantul Petre, este desigur motivul pentru care istoricii au devenit foarte atenți. De ce? El face parte din setul de nume sfinte, evocând pe întâiul Apostol și întemeietor al Bisericii orașului etern – Roma, Sfântul Petru.
Forma numelui, însă, este greu de derivat din grecește, Πέτρε putând fi, eventual, forma de vocativ pentru Πέτρος, însă o semnătură la vocativ ar fi ceva neobișnuit pentru un grec.
Meșterul ar fi putut fi, desigur, și slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar, sau Piotr, nu Petre, care aduce o consonanță inconfundabilă, specifică doar numelor românești”, explică dr. Eugen Silviu Teodor, potrivit historia.ro.
Care este contextul istoric al vasului
Potrivit cercetătorilor, vasul este o replică locală a unor produse de lux ale epocii.
”În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a doua jumătăți.
Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin și-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei – o superbă faleză înaltă a Dunării – s-au așezat locuitori pașnici, trăind în modeste bordeie, sub autoritate bulgară.
După prăbușirea Primului Țarat bulgar, după 971, zona reintră sub autoritate bizantină; acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii”, adaugă Silviu Teodor.
Cum a supraviețuit cuvântul până astăzi
Deși inscripția are peste o mie de ani, cuvântul ”Petre” este încă folosit în limba română contemporană. Descoperirea oferă nu doar o dovadă a continuității limbii române, ci și un exemplu al modului în care tradițiile și numele proprii au traversat secolele.
Ulciorul de la Capidava nu este doar un simplu obiect arheologic, ci o fereastră către trecutul limbii și al culturii locale, demonstrând că unele cuvinte vechi nu dispar niciodată complet, ci rămân vii în uzul cotidian și în memoria colectivă.
Această inscripție ne arată că limba română nu doar că s-a dezvoltat în timp, dar a păstrat, chiar și în forme simple, conexiunea cu istoria, religia și tradițiile locului, oferind o dovadă unică a identității noastre culturale și lingvistice.