Castelul din România care i-a cucerit pe francezi. Vin turişti străini în număr din ce în ce mai mare să îl vadă: „Era cel mai modern din Europa”

Renumita publicație franceză „Paris Match” a readus recent în atenția publicului internațional un monument simbol al României, catalogând Castelul Peleș drept „cel mai modern din Europa de pe vremea ctitorului său, Regele Carol I”. Această afirmație, care atrage astăzi turiști străini în număr tot mai mare, nu este o simplă figură de stil, ci se bazează pe o realitate tehnologică fascinantă. Într-o perioadă în care marile metropole ale lumii abia descopereau curentul electric, reședința de vară de la Sinaia funcționa deja ca un experiment tehnologic avangardist, fiind un pionier al confortului modern în Europa Centrală și de Est.

O investiție colosală și o viziune arhitecturală internațională

Construcția acestui edificiu impresionant a reprezentat un efort financiar și logistic fără precedent pentru România secolului al XIX-lea. Ridicat între anii 1873 și 1914, Peleșul a necesitat o perioadă de execuție de 39 de ani, fiind finalizat chiar în anul în care Regele Carol I s-a stins din viață la vârsta de 75 de ani. Ambiția suveranului a fost susținută de sume uriașe, costurile totale de construcție fiind estimate astăzi la valoarea a aproximativ 198 de milioane de dolari.

Arhitectura castelului este rezultatul unei colaborări cosmopolite. Un punct de interes major pentru publicul francez este implicarea arhitectului Émile André Lecomte du Noüy, discipol al celebrului Viollet-le-Duc, cel care a conceput Sala maură pe locul unei foste terase. Ulterior, din 1894, conducerea lucrărilor a fost preluată de cehul Karel Liman. Acesta a oferit castelului elementele sale emblematice:

• Turnul central și galeria de marmură;
• Capela reginei Elisabeta și sala de concerte;
• Armurăria, care găzduiește colecția impresionantă de arme a monarhului;
• Sala florentină, realizată în colaborare cu bavarezul Ferdinand de Tiersch.

Tehnologie avangardistă: Primul castel electrificat integral

Ceea ce l-a făcut pe Carol I să declare Peleșul o emblemă a progresului a fost dotarea sa tehnică, rară chiar și pentru marile reședințe occidentale ale epocii. Castelul a fost printre primele clădiri de pe continent complet electrificate, având propria centrală electrică pentru sistemul de iluminat. Mai mult, confortul era asigurat de un sistem de încălzire centrală cu aer cald integrat în ziduri și de prezența lifturilor, dotări considerate de necrezut la acea vreme.

Coincidenţă stranie. Şoferul maşinii în care a intrat Sorin Iacob este un alt afacerist cunoscut. Cauza decesului patronului din Vaslui, dezvăluită

Viorica Dăncilă, apariţie încrezătoare la o dezbatere politică. Fanii au felicitat-o: „Este important să fiți uniți și să aveți o voce puternică”

Dincolo de estetica neorenașterii germane, aceste inovații au servit drept o puternică declarație politică. Regele Carol I a dorit ca acest proiect să demonstreze că România poate adera la standardele de civilizație ale Occidentului, transformând castelul într-un simbol al identității naționale moderne.

De la un refuz local la o stațiune regală de renume

Interesant este faptul că Sinaia nu a fost prima opțiune a monarhului. Planurile inițiale vizau o altă locație, însă proiectul a fost mutat după ce localnicii din zona respectivă au refuzat să își vândă terenurile. Acest compromis forțat s-a dovedit a fi providențial, peisajul montan devenind trăsătura definitorie a castelului și transformând întreaga zonă într-o stațiune regală de prestigiu.

Deși șantierul a fost unul internațional prin arhitecții săi, execuția a avut un puternic caracter autohton: materialele folosite au fost preponderent românești, iar forța de muncă a provenit din comunitățile locale, stimulând economia regiunii.