Un medic a fost trimis într-o bază arctică acum 30 de ani, dar abia acum a aflat adevărata misiune

În anul 1962, sub tensiunea Războiului Rece dintre Washington și Moscova, doctorul Robert Weiss, pe atunci un tânăr medic rezident la Spitalul Bellevue din New York, a fost înrolat forțat de armata americană. În loc să-și continue formarea medicală, a primit ordin să plece „în mijlocul gheții”, mai precis în Groenlanda. La doar 26 de ani, medicul urma să ofere îngrijiri personalului unei stații de cercetare polară, cunoscută sub numele de Camp Century. Adevăratul scop al acestei baze, ascuns până în anii ’90, avea să-l surprindă profund pe Weiss.

Camp Century, amplasat la opt metri sub suprafața calotei glaciare a Groenlandei, părea la prima vedere un simplu experiment științific: un „oraș sub gheață” echipat cu dormitoare, laboratoare, un spital de campanie, o cantină și chiar o centrală nucleară. Dincolo de interesul pentru geofizică și paleoclimatologie, însă, baza servea unui proiect secret, numit Project Iceworm, prin care SUA plănuiau să ascundă sub ghețurile arctice rampe de lansare pentru rachete îndreptate spre Rusia, scrie CNN.

O bază ascunsă sub gheață

Robert Weiss a petrecut aproape un an în total în Camp Century, între 1962 și 1963, fără să bănuiască nicio clipă că baza ar putea avea o misiune militară. Din relatările sale, condițiile de trai erau surprinzător de confortabile: în interior se menținea o temperatură caldă, hrana era „excepțională”, iar serile se animau cu filme și partide de șah. Singurul inconvenient major pentru unii a fost izolarea extremă. Doctorul și colegii săi puteau rămâne săptămâni întregi sub gheață fără să iasă la suprafață, iar unii tineri soldați resimțeau serios stresul psihologic al lipsei oricărui contact cu lumea exterioară.

Pe atunci, Weiss credea că rolul Camp Century era să demonstreze cum o centrală nucleară poate alimenta eficient și sigur o instalație izolată pe gheață. Istoria avea să-i dezvăluie abia în anii ’90, când documente militare au fost declasificate, că scopul principal era mult mai ambițios: americanii voiau să construiască o rețea imensă de tuneluri sub calota arctică, capabile să găzduiască sute de rachete nucleare – un plan strategic pentru a se apropia de teritoriul rus. Proiectul a rămas, însă, în stadiu incipient și, în cele din urmă, baza a fost abandonată la sfârșitul anilor ’60.

Ce nu ai voie să faci în prima zi de Paște. Greșeala care aduce ghinion tot anul

Unde să păstrezi primul ou roșu ciocnit! Semnificația mai puțin știută

Intrarea în tunelul principal de la Camp Century. (Foto: CNN)

Un izvor de informații pentru știință

În pofida obiectivelor militare, Camp Century a devenit celebru pentru rezultatele obținute în studiul climei. O echipă de cercetători a forat în calotă un carotel de gheață profund, începând de la suprafață și ajungând la peste 1.300 de metri adâncime, eveniment care a deschis calea paleoclimatologiei moderne. Prin analiza izotopilor de oxigen și a sedimentelor din straturile de gheață, oamenii de știință au putut reconstrui condițiile climatice de peste 100.000 de ani.

Aceste date au devenit fundamentale pentru înțelegerea schimbărilor climatice, iar descoperirea ulterioară a unor fosile de plante sub gheață a sugerat că Groenlanda a fost, în trecut, lipsită de calotă pe zone extinse. Astfel, deși proiectul militar a rămas doar o ambiție neterminată, întreruperile nucleare și tunelurile de sub gheață și-au lăsat amprenta în știința modernă.

(În sensul acelor de ceasornic, din stânga sus) Un operator radio amator la Camp Century, unde Weiss petrecea ore încercând să ia legătura cu familia. Masa de radiografie din dispensarul unde a lucrat Weiss. Weiss ieșind printr-un hatch de evacuare. Un tunel lateral din baza de cercetare. Sursă: Robert M. Weiss.

Ecouri la zeci de ani distanță

Astăzi, Camp Century se află în mare parte sub zeci de metri de zăpadă și gheață compactă. Studiile recente sugerează că, dacă în viitor încălzirea globală va topi considerabil calota Groenlandei, resturi potențial toxice – de la apele uzate, până la urme de material radioactiv – ar putea ieși la suprafață, creând probleme de mediu sensibile.

La Camp Century, Weiss, fotografiat în New Haven în 2018, începea fiecare zi cu un citat din Voltaire: „Totul este spre bine în cea mai bună dintre lumile posibile.” Aceste cuvinte îi ofereau alinare și l-au ghidat de-a lungul anilor.

Pentru dr. Robert Weiss, care între timp a devenit profesor de urologie la Universitatea Yale, aventura din Groenlanda a fost un episod pe care nu l-a cerut, dar care i-a modelat cariera. Culmea ironiei, misiunea sa reală – de a proteja soldații într-un așa-zis proiect de cercetare – a rămas un secret timp de trei decenii. Astfel, povestea Camp Century rămâne un exemplu al modului în care planurile strategice ale Războiului Rece se pot transforma în resurse inestimabile pentru știință, dar și în posibile bombe cu ceas pentru generațiile viitoare.