România a intrat cu greu în Schengen, dar Europa ridică din nou granițe. Visul liberei circulații se năruie

La doar câteva luni după ce România a reușit, după ani de așteptare și negocieri dificile, să adere la spațiul Schengen, criza liberei circulații se adâncește în Europa. Deși tratatul Schengen aniversa 40 de ani de la semnare, sărbătoarea e umbrită de realitatea tot mai presantă: tot mai multe state membre reinstituie controale la frontierele interne.

Tratatul Schengen, semnat pe 14 iunie 1985 pe vasul Princess Marie-Astrid în apropierea comunei luxemburgheze Schengen, a fost văzut ca un act de viziune europeană. Din acel moment, ideea unei Europe fără granițe a prins contur. Astăzi, spațiul Schengen include 29 de state și asigură libera circulație pentru peste 450 de milioane de oameni.

În teorie, controalele la granițele interne pot fi impuse doar temporar, în cazuri excepționale. În practică, în iunie 2025, 11 state membre – printre care Germania, Franța, Austria, Italia și Olanda – au notificat Comisia Europeană că vor reintroduce controale. Multe dintre aceste decizii vin ca extensii ale unor controale deja existente, ceea ce a stârnit temeri privind o „normalizare” a unor măsuri care trebuiau să fie temporare, notează publicația Politico.

De la visul unei Europe fără frontiere la realitatea noilor controale

Europarlamentarul spaniol Juan Fernando López Aguilar a avertizat că „Schengen se topește sub ochii noștri”. El a fost unul dintre principalii promotori ai relansării Schengen după pandemie, când mai multe state au închis granițele sub pretextul opririi răspândirii COVID-19. Dar de atunci, spune el, situația s-a degradat sever, iar recursul la controale interne a devenit o obișnuință.

Imagini rare cu Denise Rifai. Cum îşi petrece timpul la plajă vedeta de la Kanal D

Ingredientul natural care te scapă rapid de șoareci și șobolani. Costa numai 2 lei și îți salvează grădina

Germania, de exemplu, a invocat „amenințări grave la adresa securității publice” cauzate de migrație ilegală atunci când a reintrodus controale la toate granițele. Cancelarul Friedrich Merz a întărit această abordare. Reacțiile nu au întârziat: premierul Poloniei, Donald Tusk, a catalogat măsura drept „inacceptabilă”, iar ministrul de interne al Cehiei, Vít Rakušan, a cerut Germaniei să reducă impactul asupra traficului transfrontalier.

Vezi și: Ce este spațiul Schengen. Cum e diferit de UE și ce se schimbă pentru o țară care adera la el

Luxemburg avertizează, Comisia temporizează

Luxemburg, patria simbolică a tratatului, a depus o plângere oficială la Comisia Europeană, temându-se de efectele asupra celor mii de navetiști care trec zilnic granița cu Germania. Ministrul de interne, Léon Gloden, a subliniat: „Spațiul Schengen este un proiect viu, care depinde de vigilența noastră colectivă și de credința într-o Europă fără bariere”.

Comisia Europeană a publicat la începutul anului o evaluare anuală a spațiului Schengen, în care considera că reintroducerea temporară a controalelor constituie o „derogare” de la principiile de bază. Totuși, Comisia se limitează la afirmații vagi: „Suntem în contact cu statele membre… urmărim situația… avem un dialog structurat”.

López Aguilar a criticat lipsa de reacție fermă: „Comisia evită să verifice dacă aceste măsuri sunt proporționale sau necesare. Răspunsul lor este unul foarte slab”.

Pe de altă parte, comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a afirmat că forța Schengen depinde de protejarea frontierelor externe ale Uniunii. El a subliniat că Uniunea investește într-un sistem de sprijin cu cooperare polițienescă și protecție eficientă a granițelor, sugerând că doar astfel se poate „menține și extinde” spațiul Schengen.

Tot mai multe state încep să invoce „migrația” ca motiv principal pentru reintroducerea controalelor. În afara Germaniei, și Slovenia, Italia, Austria, Olanda, Franța și Bulgaria au citat acest argument. Deși controalele nu închid complet granițele, ele afectează serios mobilitatea cetățenilor europeni.

Belgia, de exemplu, plănuiește reintroducerea unor controale interne pentru a susține „un plan de migrație ferm”. Totuși, oficialii belgieni spun că nu vor să complice viața celor care trec granițele zilnic și insistă că aceste măsuri nu contravin spiritului Schengen, ci reflectă o Europă care s-a schimbat profund în ultimii 40 de ani.

În acest context tensionat, Luxemburgul continuă să tragă semnale de alarmă. Guvernul a creat o adresă de email specială unde cetățenii pot reclama dificultățile generate de controalele la frontieră. Mesajul lor este clar: „Este esențial să demolăm granițele din mințile oamenilor, nu să le reconstruim.”