Pot fi copiii dezmoşteniţi de către părinţi? Legea spune clar, puţini ştiu regula

Atunci când vine vorba despre succesiuni, una dintre cele mai frecvente întrebări este dacă un părinte își poate dezmoșteni copilul. Pe scurt, răspunsul este nu sau cel puțin nu în totalitate. Legea protejează anumite categorii de moștenitori, inclusiv copiii, părinții defunctului și soțul supraviețuitor, oferindu-le un drept de moștenire care nu poate fi anulat în totalitate.

Ce spune legea despre dezmoștenire

Conform Codului Civil, mai exact articolele 1086–1099, există o categorie de moștenitori denumiți „rezervatari”, care nu pot fi excluși complet din moștenire, indiferent de dorința defunctului. Aceștia sunt:

• Descendenții (copiii și, în lipsa acestora, nepoții);
• Ascendenții privilegiați (părinții defunctului);
• Soțul supraviețuitor.

Citește și: Este obligatorie succesiunea dacă există deja un testament? Ce prevede legea în acest caz

Chiar dacă o persoană întocmește un testament prin care își lasă întreaga avere unei alte persoane, legea impune ca moștenitorii rezervatari să primească cel puțin jumătate din partea care le-ar fi revenit în mod normal. Singura situație în care un copil poate fi exclus în totalitate de la moștenire este dacă instanța îl declară nedemn. Această măsură nu ține de voința defunctului, ci trebuie să fie hotărâtă de un judecător și se aplică doar în anumite condiții stricte, cum ar fi:

Raluca Bădulescu, probleme grave de sănătate la Asia Express. A leșinat de mai multe ori și a fost scoasă din concurs

Fiica Loredanei Groza, apariție de senzație la 27 de ani. Elena este superbă. A avut prima ei apariție pe podiumul de modă

• Moștenitorul a comis o infracțiune gravă împotriva defunctului;
• A încercat să îl împiedice pe defunct să își întocmească testamentul;
• A comis fapte imorale sau ilegale pentru a influența împărțirea averii.

Citește și: Documentul obligatoriu pentru succesiune. Lipsa acestui act poate împiedica moștenitorii să intre în posesia bunurilor

Astfel, un părinte nu poate decide singur să își dezmoștenească definitiv copilul.

„Pot copiii să fie dezmoșteniți de părinți? Ei bine, nu prea. Sau nu în totalitate. În situația în care se lasă un testament de către un părinte sau de către ambii părinți, în favoarea altei persoane, copiii tot vin la moștenire, chiar împotriva voinței părinților, pentru că aceștia sunt moștenitori rezervatari și vor moșteni jumătate din cât li s-ar fi cuvenit în mod normal. Singurele situații în care copiii nu își pot moșteni părinții sunt atunci când nu există bunuri de moștenit și în cazurile de nedemnitate”, explică avocata Gabriela Ursărescu, într-un videoclip postat pe rețelele de socializare.

Metode indirecte de dezmoștenire

Totuși, există și modalități indirecte prin care un părinte poate împiedica un copil să moștenească bunurile sale. Una dintre acestea este înstrăinarea averii în timpul vieții. De exemplu, dacă părintele vinde sau donează toate bunurile înainte de deces, la momentul succesiunii nu va mai exista nimic de moștenit.

O astfel de strategie poate fi contestată în instanță de moștenitorii rezervatari, mai ales dacă se dovedește că tranzacțiile au fost făcute cu intenția de a le încălca drepturile.

Ce este rezerva succesorală

Rezerva succesorală este partea din moștenire care trebuie să revină moștenitorilor rezervatari, indiferent de testament. Aceasta reprezintă jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit în mod normal.

Dacă defunctul a întocmit un testament prin care încalcă această rezervă, moștenitorii afectați pot cere reducțiunea dispozițiilor testamentare. Aceasta înseamnă că instanța poate modifica testamentul astfel încât moștenitorii rezervatari să primească partea lor minimă garantată de lege.

Citește și: Succesiunea fără toți moștenitorii: Când este posibil să excluzi rudele și ce spune legea

Reducțiunea poate avea loc în două moduri:

• În natură – moștenitorul primește o parte din bunurile succesorale.
• Prin echivalent – moștenitorul primește o sumă de bani numită „sultă” de la beneficiarul testamentului sau al donației.

În concluzie, legea din România protejează moștenitorii rezervatari, printre care și copiii, împotriva dezmoștenirii totale. Chiar dacă un părinte ar dori să își excludă copilul din moștenire, acesta are dreptul garantat la o parte minimă, numită rezerva succesorală. Singura excepție este nedemnitatea, care trebuie stabilită de instanță.