Orașul pe care Ceaușescu l-a construit în afara României: cum a ajuns o investiție de 1 miliard de dolari o povară pentru statul român
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/01/Ceausescu-Dolinska-Ucraina-800x464.jpg)
Nicolae Ceaușescu rămâne o figură controversată în istoria României, cunoscut pentru ambițiile sale grandioase, dar și pentru proiectele care au sfârșit prin a deveni poveri financiare. Un exemplu elocvent este orașul Dolînska, construit în afara granițelor țării, în Ucraina, în cadrul unui proiect de proporții epice. Cu toate acestea, ceea ce trebuia să fie un simbol al puterii și progresului a ajuns un simbol al degradării și al risipirii resurselor.
Proiectul ambițios al lui Ceaușescu: un oraș construit de la zero
În 1986, Nicolae Ceaușescu a decis să participe la un proiect major în bazinul minier Krivoi Rog din Ucraina, considerat un avantaj strategic pentru România. Semnarea Convenției Bilaterale Interguvernamentale Româno-Sovietice a deschis calea pentru construirea combinatului industrial de la Dolînska, un proiect menit să transforme un mic sat într-un oraș modern, cu o populație de aproximativ 20.000 de locuitori.
Proiectul a presupus investiții de peste un miliard de dolari din partea României și a altor state implicate. Constructorii români au ridicat școli, grădinițe, magazine, locuințe și alte infrastructuri necesare pentru a susține viața urbană. Totuși, acest proiect ambițios nu a avut parte de succesul scontat.
Declinul unui oraș și începutul problemelor financiare
Problemele economice din România, Slovacia, Ucraina și Bulgaria au afectat serios viitorul orașului Dolînska. În 1997, lucrările au fost stopate definitiv, iar România reușise să acopere doar 80% din obligațiile financiare asumate. Deja, la acea vreme, Ministerul Economiei și Finanțelor investise peste 1,4 milioane de dolari, incluzând dobânzile creditelor contractate pentru proiect.
Odată cu oprirea lucrărilor, orașul a fost lăsat în paragină. Clădirile și infrastructura construite cu mari eforturi au început să se degradeze, iar încercările de relansare a proiectului au eșuat.
Costurile de întreținere: o povară pe umerii statului român
De-a lungul anilor, România a continuat să suporte costuri semnificative pentru acest oraș-fantomă. În prezent, statul român plătește anual peste 1,8 milioane de dolari pentru paza combinatului din Dolînska, deși locația este în stare deplorabilă. Furturile de cupru, cabluri și echipamente electrice au fost constante, iar măsurile de securitate s-au dovedit ineficiente.
În 2005, s-a încercat reluarea lucrărilor printr-o ofertă a companiei Mittal Steel, care era dispusă să investească 300 de milioane de dolari pentru finalizarea proiectului. Totuși, autoritățile ucrainene au respins această ofertă, iar în 2010, orașul a fost transferat în sectorul privat, fără să atragă investitori interesați.
O lecție despre ambiție și risipă
Proiectul Dolînska rămâne un exemplu de cum ambițiile nerealiste și proasta gestionare pot transforma o inițiativă promițătoare într-o povară financiară. Deși orașul avea potențialul de a deveni un simbol al cooperării internaționale și al progresului economic, lipsa de sustenabilitate și schimbările geopolitice au dus la un deznodământ trist.
Astăzi, Dolînska este un memento al unor vremuri în care deciziile politice nu luau întotdeauna în considerare impactul pe termen lung. Rămâne de văzut dacă România va reuși vreodată să recupereze ceva din această investiție sau dacă Dolînska va rămâne pentru totdeauna o pagină întunecată din istoria economică a țării.