Oraşul din România în care oamenii trăiesc cel mai mult. Cetăţenii de aici depăşesc, în medie, 77,6 ani

Deși România se află în coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește speranța de viață, există totuși o regiune în care locuitorii reușesc să depășească media națională și chiar să se apropie de standardele occidentale. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2023, speranța medie de viață atinge 77,6 ani, cea mai ridicată din țară.

Zona în care românii trăiesc cel mai mult

Capitala și județul Ilfov au cea mai mare medie de vârstă, potrivit datelor Eurostat. Această valoare este cu 1,2 ani mai mare decât media națională, situată la 76,4 ani, și cu mult peste zonele cele mai vulnerabile ale țării, precum Nord-Estul, unde speranța de viață abia ajunge la 75,5 ani.

La nivel european, speranța de viață a continuat să crească în 2023, atingând un record istoric de 81,4 ani – cu 0,8 ani mai mult față de anul precedent și cu 3,8 ani mai mult decât în 2002. În contrast, România se menține printre țările cu cele mai scăzute valori, alături de Bulgaria și Serbia. În ciuda unei evoluții pozitive în ultimele trei decenii – de la 69,9 ani în 1990 la 76,4 ani în prezent – decalajul față de vestul Europei rămâne considerabil.

Disparitățile între regiuni sunt influențate de o serie de factori: accesul la servicii medicale, nivelul de educație, stilul de viață și infrastructura. Bucureștiul, în ciuda tuturor provocărilor sale urbane, beneficiază de cel mai bun acces la spitale, clinici private, medici specialiști și tratamente moderne, ceea ce se reflectă în durata de viață a locuitorilor.

Plantele pe care trebuie să le arunci din casă imediat. Aduc ghinion și pot afecta sănătatea familiei

Ce să adaugi la rădăcina roșiilor în luna iulie ca să crească mari și gustoase. Secretul pe care nu îl spune niciun fermier

Femeile trăiesc mai mult decât bărbații

Totuși, nu toate statisticile sunt favorabile. Femeile din România trăiesc, în medie, cu 7,8 ani mai mult decât bărbații – o diferență considerabilă, determinată în mare parte de obiceiurile de consum. Potrivit unui raport comun realizat de Comisia Europeană, OCDE și Observatorul pentru Politici de Sănătate, peste 30% dintre bărbații români fumează zilnic, iar mai bine de jumătate consumă alcool în exces, comparativ cu doar 7,5% dintre femei care fumează și un procent mult mai mic care beau în exces.

În ciuda unui sistem de sănătate publică teoretic generos, realitatea din teren este alta. Aproape 5% dintre români declară că nu au acces la servicii medicale din cauza costurilor, distanțelor sau a listelor de așteptare, dublu față de media europeană. Cheltuielile personale pentru sănătate au atins 21% din totalul cheltuielilor curente, depășind cu mult media UE.

Mai mult, deși România produce anual un număr mare de medici și asistenți, mulți dintre aceștia aleg să lucreze în străinătate. Acest exod medical afectează grav accesul la îngrijire, în special în zonele rurale sau în regiunile mai sărace. Cu speranța de viață cea mai mare din România, București-Ilfov rămâne un exemplu izolat de acces și longevitate într-un sistem de sănătate marcat de inegalități și provocări structurale.