Măsura care te lasă fără prietenii de-o viață din școală, colegii de bancă, devenită lege. Pretextul teoretic și consecințele emoționale dezastruoase

Recent, în Monitorul Oficial, a fost publicată o metodologie esențială pentru combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar. Aceasta aduce în prim-plan reguli clare pentru organizarea spațiului educațional, cu scopul de a asigura egalitatea de șanse pentru toți elevii. Una dintre cele mai importante măsuri propuse este rotirea periodică a elevilor în bănci, pentru a elimina eventualele discrepanțe în distribuirea acestora în sălile de clasă.

Rotirea elevilor, o soluție simplă pentru o problemă complexă

Metodologia prevede ca, în clasele unde băncilor sunt aranjate pe șiruri și există mai mult de 24 de elevi, aceștia să fie mutați periodic, cel puțin o dată pe modul educațional. Această practică are scopul de a evita ca anumiți elevi, mai ales cei din grupuri vulnerabile, să fie plasați constant în ultimele două bănci. Prin această măsură, se dorește prevenirea discriminării, fie ea pe criterii etnice, socio-economice sau de performanță școlară.

Un alt aspect interesant este recomandarea de reamenajare a spațiului educațional, dacă este posibil. Variante precum aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon ar putea contribui la un mediu educațional mai incluziv și mai prietenos. Totuși, documentul nu oferă indicații precise privind criteriile după care elevii ar trebui mutați. Rămâne la latitudinea cadrelor didactice să stabilească dacă rotirea se va face aleatoriu, pe baza unui algoritm sau a altor principii.

În cazul în care mutările periodice nu sunt posibile, metodologia stipulează că elevii trebuie distribuiți echitabil în bănci, iar cei din grupuri vulnerabile să nu fie așezați în ultimele două rânduri. Astfel, segregarea devine nu doar o problemă etică, ci și una de organizare eficientă a spațiului educațional.

Implicații ale segregării școlare și soluții propuse

Segregarea școlară este definită ca o formă gravă de discriminare, cu impact negativ asupra accesului egal la educație de calitate și asupra demnității umane. Consecințele acesteia includ abandonul școlar ridicat, dificultatea de a atrage și menține profesori calificați și rezultate mai slabe pentru elevii din medii segregate. Totodată, segregarea perpetuează prejudecățile și stereotipurile, slăbind solidaritatea socială.

Pentru a combate aceste efecte, metodologia introduce măsuri clare. Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București vor avea responsabilitatea de a monitoriza școlile cu risc ridicat de segregare. Acestea vor fi incluse cu prioritate în inspecțiile școlare, iar după implementarea planurilor de desegregare, unitățile vor fi monitorizate timp de doi ani pentru a preveni resegregarea.

Metodologia definește și situațiile care constituie segregare școlară, cum ar fi separarea elevilor pe criterii etnice, dizabilități, statut socio-economic sau performanțe școlare. Un aspect nou este obligația de a mixa elevii la formarea claselor de liceu, pentru a preveni segregarea bazată pe rezultate școlare anterioare.

De asemenea, documentul introduce un sistem de calcul al scorului de segregare, care ia în considerare ponderea fiecărei categorii de elevi în sălile de clasă, clădiri sau bănci. Acest scor va fi folosit pentru a identifica și monitoriza unitățile de învățământ care prezintă risc de segregare.

Educația incluzivă, un pas spre o societate echitabilă

Rotirea elevilor în bănci și celelalte măsuri propuse în metodologie reprezintă pași importanți spre o educație incluzivă. Aceste reguli nu doar că previn segregarea, dar contribuie și la dezvoltarea unei culturi a egalității și respectului în rândul elevilor.

Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este esențial ca inspectoratele școlare, cadrele didactice și comunitățile locale să colaboreze. Combaterea segregării nu înseamnă doar schimbări logistice, ci și promovarea unei mentalități care valorizează diversitatea. Doar astfel, școlile pot deveni spații unde fiecare elev are șansa de a învăța și de a se dezvolta în condiții de egalitate.