Industria stării de bine în România, de la răsfăț la strategie economică

Cu o creștere de până la 15% pe an, industria wellness din România devine o miză strategică, dar rămâne fragilă din cauza decalajelor de acces, educației reduse și provocărilor fiscale.

În România anului 2025, bunăstarea fizică și emoțională nu mai este percepută ca un moft. Piața serviciilor de wellness, în special a centrelor spa, înregistrează o creștere anuală de până la 15%, atingând venituri de aproximativ 40 de milioane de euro în 2024, scrie Adevărul.

De la relaxare individuală la capital economic

Cu toate acestea, sectorul este încă departe de potențialul său real. În același timp, românii continuă să cheltuie peste 9 miliarde de euro anual în destinații externe pentru servicii similare.

Nicolae Căpușan, fondatorul SunGarden Resort din Cluj, atrage atenția asupra nevoii de educare a publicului, dar și de colaborare între actorii din domeniu, mai ales în fața obstacolelor fiscale care afectează întreaga industrie HoReCa.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Potrivit acestuia, clienții sunt dispuși să plătească între 300 și 1500 de lei pentru o zi completă de relaxare, ceea ce indică o schimbare profundă în percepția asupra serviciilor de wellness.

Această transformare este vizibilă și în creșterea cererii pentru terapii alternative: de la floating și masaje personalizate, până la sesiuni cu boluri tibetane. Într-o societate accelerată și digitalizată, spa-ul devine un spațiu de reconectare cu propriul corp și cu natura.

Bunăstarea, avantaj competitiv pentru companii

Importanța stării de bine a pătruns și în strategiile organizaționale. Conform raportului global „Return on Wellbeing 2025”, 92% dintre liderii de afaceri din România recunosc impactul sănătății mintale asupra performanței companiilor.

Mai mult, 56% consideră că wellbeing-ul sprijină retenția angajaților, iar 43% au remarcat scăderea costurilor medicale.

Cesar Carvalho, CEO-ul Wellhub, subliniază că oferirea de programe accesibile de wellbeing nu mai este doar o alegere morală, ci o investiție cu randamente reale în performanța angajaților și profitabilitatea organizației.

47% dintre liderii care se implică personal în inițiativele de bunăstare au crescut bugetele dedicate, iar 75% spun că angajații apreciază aceste programe.

Datele locale confirmă tendința: piața serviciilor de fitness este estimată la 400 de milioane de euro, iar segmentul corporate wellbeing la 40–50 de milioane de euro. Ritmul de creștere se menține la 15–20% anual, în special în marile centre urbane.

Totuși, lipsa infrastructurii și educației în orașele mici și mediul rural limitează expansiunea. Nicoleta Ancuța, maseur și specialist în terapii de echilibrare corporală, atrage atenția că bunăstarea trebuie tratată ca un element de igienă fizică și emoțională, nu ca un serviciu de lux.

În viziunea ei, este nevoie de parteneriate și implicare publică pentru a transforma starea de bine într-o normalitate accesibilă tuturor.