Descoperire uluitoare într-un câmp românesc: un posibil sigiliu al lui Ștefan cel Mare, găsit de un arheolog amator cu detectorul de metale

Un simplu hobby poate aduce la lumină comori de neprețuit. Asta a demonstrat recent un arheolog amator din România, care susține că a descoperit un obiect ce ar putea fi o pecete domnească din vremea lui Ștefan cel Mare. Totul s-a întâmplat în timpul unei sesiuni obișnuite de detecție cu un echipament standard, într-o zonă nedezvăluită încă publicului. Descoperirea a fost prezentată într-un grup dedicat pasionaților de arheologie amatoră, și a stârnit imediat interesul comunității și al specialiștilor.

Dacă autenticitatea piesei va fi confirmată de autoritățile în domeniu, ne-am putea afla în fața uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate de un civil în ultimii ani în România.

De la un semnal slab în sol, la un posibil artefact medieval

Autorul descoperirii a povestit pe Facebook, în cadrul grupului DetecțieMetal-Comunitatea Arheologilor Amatori din România, cum un semnal de 38-40 pe detectorul Equinox 800, la peste 30 de centimetri adâncime, l-a făcut să sape. Inițial, era convins că va găsi o conservă sau o bucată de fier ruginit. În schimb, ce a scos din pământ părea să fie o pecete din metal masiv, cu detalii surprinzătoare: inscripții slavone și o stema Moldovei bine conturată, având în centru capul de bour cu steaua între coarne, flancat de Lună și un trandafir heraldic.

Această descriere se potrivește aproape perfect cu sigiliile folosite în perioada medievală de domnii Moldovei, în special în timpul lui Ștefan cel Mare sau chiar mai devreme, în epoca lui Bogdan I sau Petru Mușat. Până la validarea oficială, pasionatul de arheologie cere sprijin comunității pentru identificarea exactă a perioadei și a domnitorului de care ar fi aparținut obiectul.

Horoscop zilnic 15 mai 2025. Taurii iau decizii importante legate de bani, Fecioarele primesc o veste bună la muncă

Alimentul pe care să îl pui pe pervaz în zilele călduroase. Aşa nu vor mai intra muştele în casă

Simbolurile Moldovei: între bour, zimbru și misterul inscripțiilor slavone

Simbolistica prezentă pe pecetea descoperită are o istorie fascinantă. Capul de bour, unul dintre cele mai vechi simboluri heraldice din spațiul românesc, apare pentru prima dată pe sigiliul lui Petru Mușat din 1377. De-a lungul secolelor XV–XVIII, reprezentarea acestuia a variat: coarnele sale au fost ilustrate fie recurbate în afară, fie curbate spre interior, în funcție de perioada istorică și de dispariția progresivă a speciei din regiune.

De asemenea, steaua dintre coarne – adesea confundată cu un soare heraldic – apare constant pe sigiliile domnești. Aceasta era reprezentată fie cu șase raze, fie cu cinci, dar cu vârful în jos, un stil caracteristic al secolului al XV-lea.

Textul în limba slavonă întărește ideea că ne aflăm în fața unei piese autentice din perioada medievală moldovenească. Cele mai multe sigilii domnești aveau inscripții precum:
„Печать ИО Романа воевода Земле Молдавской” (pecetea lui Roman, voievod al Țării Moldovei) sau
„Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской” (pecetea lui Alexandru, domn al Țării Moldovei).

Aceste formule oficiale aveau rolul de a autentifica documentele emise de cancelaria domnească și de a consfinți autoritatea voievodului. Dacă inscripția de pe obiectul găsit este complet lizibilă și autentică, aceasta ar putea dezvălui numele voievodului și data aproximativă a emiterii pecetei.

O comoară cu implicații istorice și o lecție despre patrimoniul cultural

Această descoperire ar putea reprezenta o verigă lipsă în înțelegerea istoriei Moldovei medievale. Dacă se dovedește că pecetea îi aparține lui Ștefan cel Mare – unul dintre cei mai importanți lideri politici și militari ai spațiului românesc – atunci ea ar putea completa imaginea despre cum arătau obiectele oficiale de cancelarie ale voievodului, dar și despre cum se gestiona autoritatea în secolul al XV-lea.

Mai mult decât atât, exemplul arată cât de important este ca arheologia amatoră să fie practicată cu responsabilitate și respect pentru lege. Conform legislației în vigoare, orice astfel de descoperire trebuie anunțată imediat autorităților, iar piesele sunt parte din patrimoniul cultural național. Dacă obiectul este confirmat ca autentic și de importanță națională, statul român poate decide includerea sa într-un muzeu și oferirea unei recompense descoperitorului.

Până atunci, comunitatea arheologilor amatori rămâne în așteptare, iar istoricii sunt deja cu ochii pe această posibilă comoară istorică.