Descoperire în Castelul Corvinilor din Hunedoara. Stăteau ascunse de sute de ani sub ziduri, iar acum ies la lumină

Frescele tăinuite vreme de secole în Sala Dietei din Castelul Corvinilor ies la lumină în urma unui amplu proces de restaurare. Printre zidurile gotice ale uneia dintre cele mai emblematice construcții medievale din Transilvania, restauratorii au scos la iveală portrete fascinante, viu colorate, care spun povești uitate dintr-un alt timp – poate chiar cu ecouri politice și simbolice.

Potrivit Muzeului Castelului Corvinilor, noile personaje au fost dezvăluite sub straturi de tencuială adăugate în epoci mai recente, în timpul lucrărilor de recondiționare a Sălii Dietei. Îmbrăcați în stil oriental, cu veșminte roșii ornate cu blană și motive florale, înarmați cu halebarde, acești „străjeri pictați” completează galeria de portrete care împodobesc zidurile de vest și sud ale sălii.

O galerie de personaje misterioase cu origini disputate

Identitatea personajelor pictate rămâne, până în prezent, învăluită în mister. Tradiția locală, consemnată și în cercetările istoricului de artă Oliver Velescu din 1968, a susținut că două dintre figurile murale i-ar reprezenta pe domnitorii Matei Basarab și Vasile Lupu. Totuși, analiza cronologică a domniilor arată că niciunul dintre cei doi nu a fost contemporan cu principele transilvan Gabriel Bethlen, în timpul căruia a fost comandată pictura.

Cu toate acestea, teoria prezenței unor lideri români nu este complet respinsă, scrie cotidianul Adevarul. Apariția în frescă a unui pașă sugerează că decorul nu urmărea o galerie de familie, așa cum era obișnuit în alte castele nobiliare, ci mai degrabă o reprezentare politică a unor personaje influente ale epocii. Acest lucru sporește probabilitatea ca în rândul figurilor descoperite să se afle personalități românești importante din secolul al XVII-lea.

Imagini rare cu Denise Rifai. Cum îşi petrece timpul la plajă vedeta de la Kanal D

Ingredientul natural care te scapă rapid de șoareci și șobolani. Costa numai 2 lei și îți salvează grădina

Picturile din Sala Dietei au mai fost cercetate o dată la mijlocul secolului trecut, în anii ’50, când castelul a trecut printr-o restaurare amplă. Atunci, frescele se aflau într-o stare avansată de degradare, moștenire a incendiului devastator din 1854.

Frescele descoperite sub zidurile Castelului Corvinilor din Hunedoara. (Foto: Muzeul Castelului Corvinilor)

Sala Dietei, între legendă și realitate

Sala Dietei este una dintre cele mai impunătoare încăperi ale Castelului Corvinilor, situată la etajul întâi, deasupra Sălii Cavalerilor. Deși numele său sugerează un loc de dezbateri parlamentare, precum Dieta Transilvaniei, în realitate, aceasta a fost o sală de consiliu, unde seniorul se întâlnea cu vasalii săi. Denumirea actuală datează din secolul al XIX-lea, când un autor romantic a imaginat o scenă în care nobilii dezbăteau probleme de stat, în timp ce jupânițele priveau din logii.

Sala a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în vremea Huniazilor, și are o arhitectură gotică cu influențe renascentiste. Restauratorii cred că meșteri francezi au fost cei care au ridicat această parte a castelului, însă ipoteza nu este confirmată documentar. În secolul al XVII-lea, încăperea a fost recompartimentată, iar parterul a devenit spațiu de locuit, decorat cu stucaturi și alte fresce, din păcate pierdute.

Lucrările actuale de restaurare, începute în 2024, beneficiază de fonduri europene și vizează în mod special refacerea picturilor murale, precum și consolidarea altor zone ale castelului – de la Turnul Buzdugan la Groapa Urșilor și cele două poduri de acces.

Sala Dietei, readusă la viață prin restaurare. (Foto: Muzeul Castelului Corvinilor)

Un patrimoniu cultural readus la viață

Castelul Corvinilor nu este la prima descoperire spectaculoasă. În trecut, tot prin îndepărtarea unor straturi de tencuială, a fost redescoperit portretul adolescentului Ioan de Hunedoara în Loggia Matia, o frescă ce datează din secolul al XV-lea. Norocul a făcut ca aceasta să supraviețuiască nu doar trecerii timpului, ci și celor cinci incendii majore care au afectat castelul de-a lungul istoriei.

Fiecare nouă restaurare pare să mai deschidă o ușă spre trecut, dezvăluind noi detalii despre contextul politic, artistic și simbolic al acelor vremuri. Portretele recent scoase la iveală nu doar că reîntregesc istoria picturală a castelului, dar provoacă și noi întrebări despre cine erau cei zugrăviți și de ce au fost imortalizați într-un asemenea spațiu.

În așteptarea unor analize istorice mai detaliate, descoperirea rămâne o fereastră către o epocă zbuciumată, dar fascinantă, în care arta murală era un limbaj al puterii, al alianțelor și al prestigiului nobiliar.