Cum se împarte un apartament când nu ești căsătorit, dacă a fost cumpărat la comun. Detaliile legale din Codul Civil

În România, din ce în ce mai multe cupluri aleg să cumpere împreună un apartament fără a fi căsătorite, în afara oricărui cadru legal formalizat, cum ar fi căsătoria sau un parteneriat civil. Această practică, tot mai răspândită în realitatea socială actuală, generează însă incertitudini juridice, mai ales în momentul în care relația se încheie sau când apare o situație neprevăzută, precum decesul unuia dintre parteneri. Deși legea nu interzice achiziția comună, lipsa unui cadru clar pentru parteneriatele necăsătorite lasă doar o soluție legală: aplicarea regulilor generale privind coproprietatea.

Cumpărarea în comun presupune coproprietate pe cote-părți

Atunci când două persoane necăsătorite achiziționează împreună un apartament, forma juridică a deținerii este, de regulă, coproprietatea pe cote-părți , ceea ce înseamnă că fiecare devine titularul unei părți precise din dreptul de proprietate, proporțional cu contribuția financiară la achiziție. Dacă contractul nu precizează aceste cote, legea aplică o prezumție de egalitate: 50%-50%, conform articolului 634 din Codul civil.

Fiecare dintre coproprietari poate dispune liber de partea sa – de exemplu, o poate vinde sau dona – însă nu poate decide asupra întregului apartament fără acordul celuilalt. Toate deciziile majore legate de vânzare, închiriere integrală sau modificări semnificative necesită acordul ambilor titulari ai dreptului de proprietate.

Ce se întâmplă dacă relația se rupe sau unul dintre parteneri decedează

În cazul în care relația se încheie, apartamentul rămâne în coproprietate, iar pentru a fi împărțit este necesar un partaj . Acesta poate fi realizat pe cale amiabilă, la notar, sau, în lipsa unui acord, în instanță. În practică, sunt trei variante posibile:

Plantele pe care trebuie să le arunci din casă imediat. Aduc ghinion și pot afecta sănătatea familiei

Ce să adaugi la rădăcina roșiilor în luna iulie ca să crească mari și gustoase. Secretul pe care nu îl spune niciun fermier

• împărțirea în natură, dacă imobilul permite;
• atribuirea locuinței unuia dintre coproprietari cu plata unei sulte (compensații bănești) către celălalt;
• vânzarea apartamentului și împărțirea sumei obținute, în funcție de cotele deținute.

Dacă imobilul a fost achiziționat prin credit, obligațiile față de bancă revin în continuare celor care sunt parte în contractul de împrumut, proporțional cu implicarea lor juridică și financiară.

Un aspect sensibil apare în cazul decesului unuia dintre coproprietari. Dacă nu există un testament, partenerul de viață nu are niciun drept legal asupra cotei deținută de celălalt, întrucât nu există vocație succesorală între persoane necăsătorite . Moștenitori devin rudele legale ale defunctului: copiii, părinții sau frații, în funcție de situație.

Soluții pentru protejarea drepturilor și evitarea conflictelor

Pentru a evita situații neplăcute, este recomandabil ca partenerii necăsătoriți care cumpără împreună un apartament să:

• includă în actul de vânzare-cumpărare cotele exacte de contribuție;
• încheie un contract de partaj anticipat, dacă e posibil;
• redacteze un testament prin care fiecare să dispună de cota sa în favoarea celuilalt;
• semneze eventual un contract de împrumut sau de comodat pentru situații speciale, cum ar fi contribuții inegale sau investiții suplimentare făcute ulterior achiziției.

Fără astfel de măsuri, orice despărțire sau eveniment neprevăzut poate genera litigii complicate și de durată. Codul civil oferă un cadru de bază, dar în lipsa unei relații formalizate, toate deciziile trebuie asumate și documentate cu grijă, conform Legal Badger.