Cum se împarte moștenirea între frați: reguli și excepții

Împărțirea moștenirii între frați este una dintre cele mai frecvente situații juridice din dreptul succesoral românesc.

Deși Codul Civil reglementează clar drepturile succesorale ale fraților, în practică apar numeroase neînțelegeri cauzate de necunoașterea legii sau de situații particulare care impun excepții.

Regula generală: Frații sunt moștenitori legali de ordinul II

Potrivit Codului Civil în vigoare, frații și surorile fac parte din clasa a doua de moștenitori legali, alături de ascendenții privilegiați (părinți, bunici). Aceștia vin la moștenire doar în absența descendenților (copii, nepoți) ai defunctului.

Dacă părinții decedați nu au avut copii, moștenirea se împarte între:

De ce să pui câteva picături de apă minerală în omletă? Doar aşa o vei prepara de acum, e trucul bucătarilor cu experienţă

Ce să pui la rădăcina trandafirilor ca să nu se usuce pe caniculă. Trucuri de la grădinari cu experiență

• soțul supraviețuitor (dacă există),
• frații și surorile defunctului,
• părinții acestuia (dacă mai sunt în viață).

În cazul în care există doar frați, fără părinți în viață și fără soț supraviețuitor, moștenirea se împarte în mod egal între frați. Dacă un frate este decedat, dar are copii (nepoți de frate), aceștia îi pot reprezenta în procesul de succesiune, primind partea care i s-ar fi cuvenit părintelui lor.

Cazuri speciale: frați vitregi, donații și testamente

Frații vitregi (cei care au un singur părinte în comun cu defunctul) moștenesc o parte mai mică decât frații buni. Potrivit legii, un frate vitreg moștenește jumătate din partea unui frate bun, în condițiile în care moștenirea se face ab intestat (adică fără testament).

De exemplu, dacă defunctul are doi frați buni și un frate vitreg, moștenirea se împarte astfel: fiecare frate bun primește câte 2/5 din avere, iar fratele vitreg primește 1/5.

O altă excepție apare în cazul donațiilor făcute de părinți în timpul vieții. Acestea trebuie raportate la masa succesorală dacă nu au fost declarate „cu scutire de raport”.

Cu alte cuvinte, dacă un copil a primit un apartament de la părinți în timpul vieții acestora, ceilalți frați pot solicita ca acest bun să fie luat în calcul la împărțirea moștenirii, pentru a se respecta egalitatea.

Testamentul este o altă situație care poate modifica ordinea legală a moștenitorilor. Dacă părintele a lăsat testament prin care lasă totul unui singur copil, frații pot contesta doar dacă le sunt încălcate rezerva lor succesorală, adică partea minimă din avere la care au dreptul prin lege.

Împărțirea efectivă: acord amiabil sau partaj judiciar

În practică, moștenirea se poate împărți:

• pe cale amiabilă, printr-un act notarial de partaj succesoral,
• prin instanță, dacă frații nu ajung la un acord.

În varianta amiabilă, moștenitorii stabilesc împreună cum își împart bunurile: apartamente, terenuri, conturi bancare, etc.

Dacă nu se înțeleg, oricare dintre ei poate cere instanței de judecată partajul judiciar, proces în urma căruia se stabilește cine primește ce, eventual cu plăți compensatorii între frați.

Este important de menționat că procedura notarială este mult mai rapidă și mai puțin costisitoare decât procesul în instanță.

De asemenea, dacă în masa succesorală se află bunuri greu de împărțit (de exemplu, un singur apartament), frații pot conveni asupra vânzării acestuia și împărțirii banilor.