Cum se împarte moștenirea dacă părinții nu au lăsat testament. Reguli și excepții

Moartea unei persoane apropiate aduce nu doar durere, ci și o serie de întrebări și dileme juridice, mai ales când nu există un testament care să clarifice modul în care se împarte averea rămasă. În România, moștenirea legală este reglementată de Codul Civil, iar dacă părinții decedați nu au lăsat un testament, moștenirea se împarte potrivit unor reguli stricte, stabilite prin lege.

Clasele de moștenitori și drepturile lor

Codul Civil împarte moștenitorii în patru clase, care sunt chemate la succesiune în ordinea apropierii de grad față de defunct:

• Clasa I: Descendenții – adică copiii (inclusiv cei adoptați) și, în lipsa acestora, nepoții din partea copiilor decedați.
• Clasa a II-a: Ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații și surorile).
• Clasa a III-a: Ascendenții ordinari (bunici, străbunici).
• Clasa a IV-a: Colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri primari etc.).

Clasele de moștenitori nu vin simultan. Doar dacă o clasă nu există sau renunță la moștenire, se trece la următoarea.

Soțul supraviețuitor

Soțul supraviețuitor are un statut special. El moștenește întotdeauna împreună cu rudele din clasele I–III și beneficiază și de uzufruct viager asupra locuinței și bunurilor mobile din gospodărie, dacă au fost folosite împreună.

Trei zodii care încep săptămâna cu vești excelente legate de bani. De luni, 19 mai 2025, vin surprize financiare

Horoscop zilnic 17 mai 2025. O zodie are parte de o veste neașteptată în dragoste, alta riscă o decizie impulsivă

Cota-parte ce revine soțului supraviețuitor variază astfel:

• 1/4 din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții.
• 1/3, dacă moștenește cu clasa a II-a.
• 1/2, dacă este singur cu clasa a III-a sau a IV-a.

Dacă nu există alți moștenitori, soțul poate deveni moștenitor unic.

Împărțirea între copii

Dacă părinții au avut mai mulți copii și nu există testament, moștenirea se împarte în mod egal între ei. Nu contează dacă sunt din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau adoptați – toți copiii au drepturi egale la moștenire. Dacă unul dintre copii a murit înaintea părintelui, partea sa revine descendenților săi (nepoții), prin reprezentare succesorală.

Excepții de la regulile generale

Există însă și situații speciale sau excepții:

Indignitatea: o persoană poate fi exclusă de la moștenire dacă a comis fapte grave împotriva defunctului (ex: tentativă de omor).

Renunțarea la moștenire: un moștenitor poate renunța expres la partea sa. Aceasta se face prin declarație notarială, iar partea lui se împarte între ceilalți moștenitori legali.

Donații anterioare: dacă unul dintre moștenitori a primit deja bunuri substanțiale în timpul vieții defunctului (prin donație), acestea se pot raporta la masa succesorală, pentru a asigura o împărțire echitabilă.

Rezerva succesorală: anumite persoane (ex: copiii sau soțul) au dreptul la o parte minimă din moștenire, chiar dacă ar fi existat un testament. Aceasta nu poate fi ignorată, cu excepția cazurilor de dezmoștenire legală justificată.

Chiar și în lipsa unui testament, legislația românească reglementează clar modul în care se împarte moștenirea, asigurând protecția celor apropiați defunctului. În cazuri mai complexe, este recomandat sprijinul unui notar sau avocat specializat în drept succesoral pentru a evita conflictele între moștenitori și pentru a respecta toate condițiile legale.