Comori uitate, povești redescoperite: Mormintele vikingilor ies la lumină

În nordul Danemarcei, istoria și-a deschis din nou porțile în fața arheologilor. Aproximativ 30 de morminte vikingice datând din secolul al X-lea au fost descoperite întâmplător în satul Lisbjerg, la doar câțiva kilometri de orașul Aarhus. Locul, săpat în timpul unor lucrări de construcție, s-a dovedit a fi un sit funerar de o importanță excepțională, legat de perioada domniei regelui Harald „Dinte Albastru”, celebrul suveran care a introdus creștinismul în Danemarca.

Printre comorile dezgropate se află mărgele, monede, ceramică, o cutie cu fir de aur și alte obiecte descrise drept „spectaculoase” de către arheologii de la Muzeul Moesgaard. Multe dintre aceste artefacte sugerează apartenența celor înmormântați la o clasă socială superioară, probabil nobili sau funcționari de rang înalt din perioada lui Harald Bluetooth.

Această descoperire epocală oferă indicii importante despre viața și structura socială a comunităților vikinge din Danemarca, dar și despre relația acestora cu autoritatea regală și cu spiritualitatea vremii.

O posibilă legătură cu administrația regală a lui Harald Bluetooth

Potrivit arheologului Mads Ravn, unul dintre coordonatorii cercetării, mormintele din Lisbjerg ar putea aparține unui conetabil sau administrator regional, în slujba regelui Harald „Dinte Albastru”. Acesta este cunoscut nu doar pentru răspândirea creștinismului, ci și pentru organizarea regatului său prin delegarea puterii către nobili locali.

Faptul că în apropierea sitului s-a descoperit, încă din anii ’80, o fermă vikingă fortificată întărește această ipoteză. Ferma, aflată la mai puțin de un kilometru distanță, era cel mai probabil reședința unei familii nobile care a deținut controlul asupra regiunii.

Obiectele descoperite în morminte reflectă importanța socială a celor înmormântați, dar și credințele religioase ale epocii. Dinți, fragmente de oase și ofrande funerare indică ritualuri complexe, în care cei decedați erau însoțiți de bunurile pe care le considerau esențiale în viața de apoi.

Un conservator al Muzeului Moesgaard ține un bol ceramic descoperit la locul de înhumare. Fotograf: James Brooks/AFP/Getty Images

Unul dintre cele mai interesante morminte conține o cutie ornamentată, rară, în care se aflau obiecte decorative și o foarfecă. Arheologii spun că există doar alte două cutii similare cunoscute în Europa, una dintre ele găsită în sud-estul Germaniei. Aceasta sugerează existența unor legături comerciale sau culturale între comunitățile vikinge din Danemarca și alte regiuni ale continentului.

Aarhus – un centru viking vital și drumurile care unesc trecutul

Importanța descoperirii este amplificată de rolul strategic al orașului Aarhus în perioada vikingă. Situat pe coasta estică a Iutlandei, Aarhus a fost un centru comercial și regal înfloritor. Drumurile care plecau din acest oraș legau așezările rurale – precum Lisbjerg – de centrul puterii, iar acest aspect este vizibil și în amplasarea sitului funerar.

Mormintele descoperite oferă o imagine detaliată a unei comunități prospere și bine organizate, cu legături directe la curtea regală. Caracterul păgân al înmormântărilor, în ciuda perioadei de tranziție spre creștinism, reflectă rezistența sau sincretismul religios al populației. De asemenea, combinația de artefacte utilitare și decorative conturează o viață cotidiană plină de sensuri simbolice și sociale.

Specialiștii urmează acum să analizeze cu atenție fiecare obiect descoperit, iar lemnul din morminte va fi esențial pentru datarea exactă a acestora. Astfel, fiecare fragment de ceramică, fiecare piesă de bronz sau os devine o piesă dintr-un puzzle arheologic care va rescrie istoria Banatului Iutlandei și a regatului viking danez.

Un nou capitol în înțelegerea epocii vikinge

Descoperirile de la Lisbjerg sunt mai mult decât o simplă întâmplare arheologică. Ele oferă un context clar asupra continuității și complexității societăților vikinge, care au combinat meșteșuguri rafinate, relații sociale bine definite și o spiritualitate în permanentă schimbare.

Într-o perioadă în care trecutul este redescoperit la fiecare pas, situl de la Lisbjerg devine un exemplu de cum modernitatea – prin construcții și dezvoltare – poate aduce la lumină comori ale istoriei. Așa cum a spus arheologul Mads Ravn, fiecare artefact este un mesaj tăcut trimis dintr-o lume dispărută, dar încă prezentă în ADN-ul cultural al Europei de Nord.