Cine poate fi martor la o succesiune. Detalii esenţiale din legea moştenirii

Succesiunea, cunoscută și sub denumirea de moștenire, este procesul legal prin care bunurile, datoriile și drepturile unei persoane decedate sunt transmise moștenitorilor săi. În România, această procedură este reglementată de Codul Civil, iar cunoașterea pașilor legali este esențială pentru a evita complicațiile ulterioare.

Ce este succesiunea și când se deschide

Potrivit art. 953 din Codul Civil, moștenirea se deschide în momentul decesului persoanei. Din acel moment, moștenitorii devin titulari ai patrimoniului defunctului, însă doar după acceptarea succesiunii. Aceasta poate fi legală (când moștenitorii sunt stabiliți prin lege) sau testamentară (când există un testament valabil).

Legea prevede un termen de 1 an de la data decesului pentru ca moștenitorii să accepte în mod expres sau tacit succesiunea. Dacă nu se face nicio acțiune în acest timp, se consideră că moștenitorii au renunțat la ea, iar dreptul de a o accepta se pierde.

Totuși, în practică, succesiunea poate fi deschisă și mai târziu, dar este recomandat să fie demarată cât mai curând, mai ales dacă sunt bunuri imobile sau conturi bancare blocate.

Horoscop sâmbătă, 19 iulie 2025. Zi decisivă în dragoste pentru 3 zodii. Adevăruri ies la lumină

La ce riscuri vă supuneți dacă mergeți cu roțile dezechilibrate (P)

Cine poate deschide succesiunea și unde

Procedura de succesiune poate fi inițiată de orice moștenitor legal sau testamentar. De asemenea, poate fi deschisă și de creditori sau alte persoane interesate, în special atunci când sunt de recuperat bunuri sau creanțe.

Succesiunea se poate realiza la notarul public din localitatea unde defunctul a avut ultimul domiciliu sau, în unele cazuri, în instanță, atunci când există neînțelegeri între moștenitori. Varianta notarială este preferată pentru că este mai rapidă și mai puțin costisitoare decât un proces în instanță.

Pentru deschiderea succesiunii la notar, sunt necesare următoarele documente:

• Certificatul de deces al persoanei decedate;
• Actele de identitate ale moștenitorilor;
• Certificatul de naștere și/sau căsătorie ale moștenitorilor;
• Acte de proprietate pentru bunurile moștenite (terenuri, case, conturi etc.);
• Testamentul (dacă există);
• Adeverință fiscală de la primăria de care aparține defunctul;
• Declarații de acceptare a moștenirii.

Cine poate fi martor la succesiune

În cazul în care se redactează declarații de moștenitor, legea impune ca acestea să fie făcute în prezența a doi martori. Potrivit Codului Civil, martorii trebuie să fie majori, să nu fie rude sau afini ai moștenitorilor și să nu aibă un interes direct în moștenire. Martorii trebuie să cunoască faptele declarate și să poată confirma că persoana decedată nu a lăsat alți moștenitori.

În ceea ce privește costurile, acestea variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite, dar și de complexitatea cazului. La notar, taxele sunt stabilite prin tariful minimal al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR). De exemplu, pentru un bun imobil evaluat la 100.000 lei, taxa poate ajunge la aproximativ 1.000-1.500 lei, la care se adaugă alte cheltuieli (certificat de moștenitor, TVA, timbre).

În concluzie, succesiunea este o procedură esențială pentru a intra legal în posesia bunurilor unei persoane decedate. Este important ca moștenitorii să acționeze la timp, să pregătească toate actele necesare și să colaboreze cu un notar competent. Alegerea martorilor potriviți și înțelegerea corectă a rolului lor poate grăbi și simplifica procesul de moștenire.