Cine nu poate fi considerat moştenitor în cazul unei succesiuni. Persoanele care îşi pot lua „adio” de la bani şi bunuri

Procesul de moștenire este reglementat de lege și stabilește clar cine poate sau nu poate fi considerat moștenitor al unei persoane decedate. Deși, în mod obișnuit, rudele apropiate sau beneficiarii unui testament sunt cei care au dreptul la moștenire, există anumite situații în care o persoană este exclusă de la succesiune.

Persoanele care nu pot primi o moștenire

Moștenirea reprezintă procesul prin care bunurile, drepturile și obligațiile unei persoane decedate sunt transmise către moștenitorii săi. Codul civil prevede că anumite persoane sunt declarate „nedemne” de a moșteni dacă au comis fapte grave împotriva defunctului. Acestea includ:

• Cei care au ucis sau au încercat să ucidă defunctul – o faptă penală împotriva testatorului duce la pierderea dreptului de moștenire.
• Cei care au împiedicat deliberat întocmirea sau revocarea unui testament – dacă cineva a folosit amenințări, violență sau alte mijloace ilegale pentru a influența decizia defunctului, acesta poate fi considerat nedemn de moștenire.

În plus, orice moștenitor poate alege să renunțe în mod expres la moștenirea sa. Această renunțare trebuie făcută printr-o declarație autentică, în fața notarului. Odată renunțată moștenirea, persoana nu mai poate reveni asupra deciziei.

Mai sunt și persoanele excluse prin testament. Dacă defunctul a lăsat un testament, acesta poate prevedea excluderea anumitor rude sau persoane de la moștenire. Totuși, trebuie respectate drepturile moștenitorilor rezervatari, precum copiii sau soțul supraviețuitor, care nu pot fi privați complet de partea lor legală.

Raluca Bădulescu, probleme grave de sănătate la Asia Express. A leșinat de mai multe ori și a fost scoasă din concurs

Fiica Loredanei Groza, apariție de senzație la 27 de ani. Elena este superbă. A avut prima ei apariție pe podiumul de modă

Câte tipuri de moștenire sunt

În funcție de modul în care se face această transmitere, există mai multe tipuri de moștenire, fiecare cu particularitățile sale.

Moștenirea legală

Moștenirea legală are loc atunci când defunctul nu a lăsat un testament, iar bunurile sale sunt distribuite conform regulilor stabilite de lege. Moștenitorii sunt împărțiți pe clase, iar succesiunea are loc în următoarea ordine:

• Clasa I – Descendenții direcți (copiii și, în cazul în care aceștia nu sunt în viață, nepoții).
• Clasa a II-a – Părinții defunctului și frații/surorile acestuia.
• Clasa a III-a – Bunicii defunctului.
• Clasa a IV-a – Unchii și mătușile.

Dacă există moștenitori în prima clasă, cei din clasele următoare nu vor mai avea drept la moștenire.

Moștenirea testamentară

Moștenirea testamentară se bazează pe un act scris – testamentul – prin care defunctul își exprimă dorința privind distribuirea bunurilor sale. Testamentul poate fi de mai multe tipuri:

• Olograf – scris, datat și semnat de mâna testatorului.
• Autentic – redactat și autentificat în fața unui notar public.
• Mistic – redactat de testator, sigilat și depus la notar fără ca acesta să cunoască conținutul.

Deși testamentul oferă libertate în alegerea moștenitorilor, legea impune respectarea unei „rezerve succesorale” pentru moștenitorii legali (copii, soț, părinți), care nu pot fi privați complet de moștenire.

Moștenirea contractuală

Acest tip de moștenire este mai puțin întâlnit și presupune transmiterea bunurilor printr-un contract de donație cu clauză de întreținere sau printr-un legat convențional. De exemplu, o persoană poate oferi cuiva întreținere pe durata vieții în schimbul moștenirii bunurilor sale după deces.

Moștenirea vacantă

În situația în care nu există moștenitori legali sau testamentari, iar nimeni nu revendică moștenirea, bunurile rămase devin proprietatea statului.

Acte necesare pentru moștenire

Moștenirea unei persoane decedate este un proces legal care necesită depunerea mai multor documente pentru stabilirea drepturilor succesorale. Indiferent dacă moștenirea se face pe cale legală sau testamentară, moștenitorii trebuie să prezinte anumite acte la notar pentru deschiderea succesiunii.

Pentru a dovedi relația de rudenie cu defunctul, moștenitorii trebuie să prezinte:

• Actele de identitate (carte de identitate, pașaport);
• Certificatele de naștere și de căsătorie (pentru soț, copii, frați);
• Certificate de deces ale unor moștenitori anteriori, dacă este cazul.