Ce faci dacă un frate nu vrea să împartă moștenirea. Soluții legale și pași concreți

Situațiile în care un frate refuză să împartă moștenirea sunt mai frecvente decât ne-am imagina și pot genera tensiuni serioase în familie. Legislația românească actualizată oferă, însă, soluții clare pentru astfel de cazuri, protejând drepturile tuturor moștenitorilor.

Cum se împarte moștenirea

În primul rând, potrivit Codului Civil (Legea nr. 287/2009, actualizat 2025), moștenirea devine comună între toți succesorii în momentul deschiderii sale. Asta înseamnă că bunurile și drepturile moștenirii aparțin în indiviziune tuturor moștenitorilor, indiferent dacă unii dintre ei sunt sau nu de acord cu împărțirea.

Dacă un frate refuză să colaboreze, primul pas este încercarea unei împărțiri amiabile. În acest scop, părțile pot apela la un notar public, care va iniția o procedură de partaj succesoral notarial. Notarul verifică actele de succesiune, stabilește cotele fiecăruia și propune împărțirea efectivă a bunurilor.

Însă, pentru ca partajul notarial să se poată realiza, este necesar consimțământul tuturor moștenitorilor. Dacă un frate refuză semnarea actului, procedura notarială nu mai poate continua.

Horoscop zilnic 15 mai 2025. Taurii iau decizii importante legate de bani, Fecioarele primesc o veste bună la muncă

Alimentul pe care să îl pui pe pervaz în zilele călduroase. Aşa nu vor mai intra muştele în casă

În această situație, soluția legală este acțiunea în partaj judiciar, reglementată de articolele 987-996 din Codul de Procedură Civilă. Practic, oricare dintre moștenitori poate introduce o cerere de partaj în instanță. Judecătorul va analiza actele, va dispune lichidarea pasivului succesoral (datoriile moștenirii, dacă există) și va decide împărțirea bunurilor între moștenitori, fie în natură, fie prin atribuirea unor sume compensatorii.

Ce presupune partajul în instanță

În instanță, procesul de partaj presupune, în principal, următorii pași:

• Introducerea cererii de partaj – Este necesară indicarea tuturor bunurilor moștenirii și a moștenitorilor.
• Stabilirea masei succesorale – Instanța identifică bunurile și valorile ce urmează a fi împărțite.
• Evaluarea bunurilor – Dacă părțile nu se înțeleg asupra valorii, se numește un expert.
• Împărțirea propriu-zisă – Se poate realiza prin atribuire în natură, licitație între moștenitori sau vânzarea bunurilor și împărțirea banilor.

Citește și: Care sunt drepturile soțului supraviețuitor la moștenire. Ce spune legea

Este important de menționat că instanța poate obliga moștenitorii să plătească cheltuielile de judecată, inclusiv taxa de timbru, onorariul expertului și alte costuri aferente procesului. Un aspect cheie introdus de modificările din 2025: procedura de partaj a fost simplificată pentru moștenirile de valoare redusă (sub 50.000 de lei), fiind posibilă o soluționare rapidă în procedură simplificată, fără termene lungi și fără expertize complexe.

În concluzie, dacă un frate refuză să împartă moștenirea, ai două variante: amiabil, la notar, sau pe calea instanței, printr-o cerere de partaj judiciar. Deși demersul poate părea dificil emoțional, legea oferă instrumente clare pentru a-ți apăra drepturile și pentru a ajunge la o împărțire justă a averii rămase.