Când pot nepoţii moşteni averea bunicilor, de fapt. Nu trebuie testament

În legislația românească actuală, moștenirea este reglementată de Codul Civil, care stabilește modul în care averea unei persoane decedate este transmisă către moștenitorii săi legali. Un aspect esențial în acest proces este dreptul de reprezentare, prin care nepoții pot moșteni în locul părinților lor decedați, fără a fi necesară existența unui testament.

Clasele de moștenitori legali

Pentru a înțelege modul în care nepoții pot moșteni averea bunicilor, este important să cunoaștem structura claselor de moștenitori legali în dreptul românesc. Există patru clase principale:

• Clasa I: Descendenții direcți ai defunctului, adică copiii, nepoții și strănepoții acestuia.
• Clasa a II-a: Ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora).
• Clasa a III-a: Ascendenții ordinari, cum ar fi bunicii defunctului.
• Clasa a IV-a: Colateralii ordinari, care includ unchii, mătușile, verii și verișoarele defunctului.

Citește și: Bunurile care nu pot fi lăsate moştenire prin testament. Detaliu cheie în succesiune

Moștenitorii dintr-o clasă superioară îi exclud de la moștenire pe cei din clasele inferioare. Astfel, dacă există moștenitori în clasa I, aceștia vor primi întreaga moștenire, iar celelalte clase nu vor fi luate în considerare.

Ioana Grama, dezvăluire cu lacrimi în ochi. Vedeta a ascuns o mare suferință: „Tragi de ceva doar pentru că este un copil la mijloc”

Horoscopul zilei de sâmbătă, 19 aprilie 2025. Zodia care intră pe drumul către succes

Dreptul de reprezentare

Dreptul de reprezentare este mecanismul legal prin care descendenții unei persoane decedate (reprezentantul) îi substituie pe ascendenții lor (reprezentatul) în drepturile succesorale. Cu alte cuvinte, dacă un moștenitor direct (de exemplu, un fiu sau o fiică) a decedat înaintea persoanei de la care ar fi moștenit (defunctul), copiii acestuia (nepoții defunctului) îi vor lua locul în succesiune. Acest principiu este prevăzut în articolul 967 din Codul Civil:

”(1) Poate fi reprezentată persoana lipsită de capacitatea de a moșteni, precum și nedemnul, chiar aflat în viață la data deschiderii moștenirii.”

Citește și: Singura parte din moştenire care nu poate fi înlăturată prin testament. Detaliul care limitează libertatea defunctului de a împărţi averea

Astfel, nepoții pot moșteni partea care ar fi revenit părintelui lor dacă acesta ar fi fost în viață la momentul deschiderii moștenirii. Este important de menționat că reprezentarea succesorală operează atât în linie descendentă (de la părinți la copii), cât și în linie colaterală (între frați și surori).

Condiții pentru exercitarea dreptului de reprezentare

Pentru ca nepoții să poată moșteni în locul părinților lor decedați prin dreptul de reprezentare, trebuie îndeplinite anumite condiții:

• Decesul părintelui înaintea bunicului sau bunicii: Reprezentarea are loc doar dacă părintele nepoților a decedat înaintea deschiderii moștenirii bunicului sau bunicii.
• Capacitatea de a moșteni: Nepoții trebuie să aibă capacitatea legală de a moșteni, adică să nu fie declarați nedemni sau să nu fi renunțat la moștenire.
• Gradul de rudenie: Reprezentarea este posibilă doar în cadrul clasei I de moștenitori, adică între descendenți direcți.

Citește și: Detaliul despre moștenire mai puțin știut în România, e la fel ca la divorț. Cum se face partajul succesoral

În concluzie, nepoții pot moșteni averea bunicilor lor fără a fi necesar un testament, prin intermediul dreptului de reprezentare. Acest mecanism legal asigură transmiterea patrimoniului către descendenți, chiar și în situațiile în care un moștenitor direct a decedat înaintea defunctului. Pentru a beneficia de acest drept, este esențial ca nepoții să îndeplinească condițiile legale prevăzute de Codul Civil și să fie conștienți de procedurile necesare pentru a-și revendica partea de moștenire care li se cuvine.