Când devine un testament nul în România. Situațiile în care documentul nu are valoare legală

Un testament reprezintă voința unui individ exprimată în mod legal privind modul în care își dorește ca bunurile sale să fie distribuite după moartea sa. Totuși, nu orice testament este valabil automat. În anumite circumstanțe, acest document poate deveni nul, adică nu va avea niciun efect juridic. Iată care sunt situațiile care pot determina invalidarea unui testament în România.

Când poate fi declarat nul un testament în România

Un testament poate fi declarat nul în România în anumite condiții legale, iar înțelegerea acestora este esențială pentru a asigura validitatea dorințelor unei persoane după deces.

1. Lipsa formei legale

În primul rând, un testament poate deveni nul dacă nu respectă cerințele legale prevăzute de legislația română. Potrivit Codului Civil, testamentul trebuie să fie redactat în scris, iar semnătura persoanei care îl întocmește trebuie să fie autentică.

De asemenea, în funcție de tipul testamentului (olograf, notarial sau autentic), există norme specifice care trebuie respectate.

Horoscop 26 – 30 martie 2025, Cristina Demetrescu. Nativii Leu cunosc prosperitatea financiară, cine are ghinion

Milan, fiul lui Culiță Sterp, filmat într-o ipostază neaşteptată. Cum a făcut-o micuţul „de râs” pe mama Geta

De exemplu, în cazul unui testament olograf, acesta trebuie să fie scris de mână de către testator, iar semnătura să fie prezentă la final. Dacă nu se respectă aceste condiții, testamentul poate fi declarat nul.

2. Lipsa capacității de a face un testament

Un alt motiv pentru care un testament poate fi considerat nul este dacă persoana care l-a întocmit nu avea capacitatea necesară pentru a face acest lucru.

Conform legislației din România, doar persoanele majore care nu sunt puse sub interdicție pot întocmi un testament valabil.

În cazul în care persoana testatoare este minoră sau este incapabilă din punct de vedere mental (de exemplu, din cauza unei boli psihice), testamentul va fi declarat nul. Acest lucru se întâmplă pentru că legea prevede că doar o persoană cu discernământ poate dispune de bunurile sale prin testament.

3. Vicierea consimțământului

Testamentul poate deveni, de asemenea, nul în cazul în care consimțământul persoanei care îl face a fost viciat.

Aceasta se poate întâmpla atunci când testatorul a fost influențat prin amenințări, violență sau înșelăciune, ori atunci când s-a făcut sub presiune din partea altor persoane.

În astfel de situații, testatorul nu a avut libertatea de a-și exprima voința în mod corect, iar testamentul poate fi declarat nul, având în vedere că nu reflectă voința sa reală.

Cum te asiguri că testamentul tău rămâne valabil

În România, un testament poate deveni nul în mai multe circumstanțe, iar pentru ca el să aibă valoare legală, trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă, să fie făcut de o persoană cu capacitate deplină de exercițiu și să fie liber exprimat, fără vicii de consimțământ.

Este esențial ca fiecare persoană care întocmește un testament să fie conștientă de aceste cerințe pentru a evita ca documentul să fie invalidat ulterior.