Bulevardul fantomă din Bucureşti care are indicatoare rutiere, hidranţi şi marcaje. De ce nu a circulat nimeni pe el

În Capitală există mai multe bulevarde fantomă, dar nimeni nu circulă pe ele. Au chiar indicatoare rutiere și marcaje, dar buruienile au început să crească din asfalt. Acolo au fost investiți aproximativ 5,44 milioane de euro, de către Primăria Capitalei. Iată care sunt acestea!

Bulevardul fantomă din Bucureşti pe care nu circulă nimeni

În București, de exemplu, există câteva cazuri de investiții mari în infrastructură care nu au fost finalizate sau care au rămas neutilizate din diferite motive.  Bulevardele fantomă au fost construite în nordul Capitalei, acum mai bine de 10 ani. Ar fi urmat să se ridice un complex rezidențial, doar că au rămas numai șoselele, echipate complet cu indicatoare rutiere, hidranţi şi marcaje.

Unde se află mai exact?

Sunt în total 5 km de șosea, cu două benzi pe sens şi marcaje rutiere, pe care nu circulă nimeni. În unele locuri, asfaltul a fost pătruns de buruieni. Zona respectivă, din nordul Bucureștiului, este acum folosită de bicicliști sau de localnicii care vor să iasă la alergat.

„A fost proiectat aici un cartier. Nu știu de ce s-au oprit toate construcțiile. Nu știu care a fost motivul pentru care s-au oprit toate aceste construcții. Eu nu am mai văzut în România un cartier care mai întâi au fost trasate străzile și utilitățile și după aceea să fie făcute residence-urile”, a declarat un bucureştean pentru Observatornews.

Cum să albești rapid o cadă veche. Trucul folosit în hoteluri ca să arate impecabil ani la rând

Horoscop zilnic 20 martie 2025. Zodia care va străluci în plan profesional

Infrastructura Capitalei, un subiect tabu

Infrastructura Capitalei, o piesă centrală în funcționarea unui oraș, reprezintă atât un simbol al progresului, cât și o provocare continuă pentru autoritățile responsabile. Bucureștiul, ca metropolă cu o istorie complexă, se confruntă cu un amestec de avantaje și dificultăți legate de infrastructura sa. De la bulevarde lărgite și magistrale de transport moderne, până la zone în care proiectele începute au rămas suspendate, capitala României este un mozaic de soluții tehnice și nevoi nerezolvate.

Unul dintre cele mai mari paradoxuri ale orașului este contrastul dintre infrastructura veche, construită în perioada comunistă, și proiectele moderne, care par să își găsească locul în fața unei aglomerări tot mai mari de oameni.

Chiar și astăzi, bulevardele lărgite și reconfigurate nu reușesc să rezolve problema traficului haotic, care face din deplasările prin oraș o adevărată provocare. Însă, totodată, există și exemple de infrastructuri care, deși sunt construite pentru a sprijini dezvoltarea, stau neutilizate sau nefinalizate din cauza unor planuri de urbanism necoordonate sau lipsa unei viziuni clare.

Totuși, spre deosebire de multe capitale europene, Bucureștiul are un potențial enorm. Aici se regăsesc spații neexploatate, terenuri neconstruite și bulevarde care, cu o gestionare adecvată, ar putea schimba fața orașului. De exemplu, zonele industriale abandonate pot fi transformate în centre de afaceri moderne sau parcuri, iar reabilitarea transportului public ar putea reduce semnificativ congestionarea traficului.