Ana Botta, fiica de pașoptist care s-a ”jucat” cu Literele. Prima studentă din istoria României s-a stins la 36 de ani, după ce și-a pierdut unicul copil

Ana Botta, o tânără remarcabilă din Transilvania, a reușit să pătrundă în istoria învățământului universitar românesc la o vârstă fragedă și să devină un simbol al emancipării femeilor în România. Născută în 1856 la Cluj, într-o familie de pașoptiști, Ana a deschis drumul unei noi ere pentru femeile din țara noastră, demonstrând prin educația sa și prin contribuțiile sale culturale că locul femeii nu este doar acasă, ci și în cercurile intelectuale.

O copilărie marcată de idealuri revoluționare

De la o copilă educată în spiritul vremurilor sale, până la prima femeie care a devenit studentă la Universitatea din Iași, Ana Botta a lăsat o amprentă de neșters în istoria învățământului românesc.

Ana Botta s-a născut în 1856 în Cluj, într-o familie cu un trecut revoluționar. Tatăl ei, Grigore Botta, a fost un participant activ în Revoluția de la 1848, iar mama sa, Elisabeta Vărărean, provenea dintr-o familie de ofițeri.

Ambii părinți proveneau din localități aflate în județul Bistrița-Năsăud, iar familia lor a fost nevoită să se stabilească în Cluj, unde Ana a văzut pentru prima dată lumina zilei. Chiar din copilărie, Ana a fost influențată de idealurile de libertate și de educație ale vremii, trăind într-un mediu intelectual și de revoluție.

Horoscopul săptămânii 17 – 23 martie cu Ana-Maria Ticea. Zodiile lovite de schimbări în următoarele zile

Horoscopul zilei de luni, 17 martie 2025. Munca din ultima perioadă da roade pentru cei în zodia Capricorn

Educația Anei a început devreme, iar la vârsta de 16 ani era deja o tânără remarcabilă, cu o educație aleasă. A absolvit Școala Pedagogică Maghiară de Fete în 1872, o instituție de prestigiu din Transilvania aflată sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar.

La acea vreme, învățământul pentru fete era o raritate, iar tânăra Ana Botta a fost considerată o excepție remarcabilă. Acesta a fost începutul unei cariere remarcabile, în care educația și cultura au avut un rol central.

Prima femeie studentă din istoria României

În 1879, Ana Botta a făcut un pas uriaș, deschizând drumul femeilor în învățământul superior din România. La vârsta de 23 de ani, s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității din Iași, devenind astfel prima femeie studentă din istoria învățământului universitar românesc.

Acesta a fost un moment istoric, care a marcat începutul unei noi ere, în care femeile aveau să joace un rol activ în educație, în cultură și în viața socială.

Ana Botta a fost o precursoare a mișcării pentru emanciparea femeilor, dându-le acestora un exemplu de perseverență și curaj. În acea perioadă, învățământul universitar era predominant masculin, iar accesul femeilor la educația superioară era extrem de limitat.

Decizia Anei de a se înscrie la Universitatea din Iași a fost un act de curaj, iar succesul său a inspirat alte tinere să-și urmeze visurile academice.

În același an, la Universitatea din Iași se înscria și Sofia Nădejde, o cunoscută militantă socialistă, însă Ana Botta rămânea în istorie ca prima femeie care a pătruns în sistemul universitar românesc.

Vezi și: Românca Mitza Bricard, muza lui Christian Dior. Dama de companie care l-a cucerit pe faimosul designer și a revoluționat moda anilor 1950

Viața de studentă, condeiul și contribuțiile culturale

După înscrierea la facultate, Ana Botta nu doar că a devenit un model de urmat pentru alte femei, dar și-a dedicat energia și talentul activităților culturale. A fost o personalitate cunoscută în cercurile literare și intelectuale ale vremii, având deja un parcurs impresionant.

La doar 18 ani, Ana a susținut o conferință în cadrul Societății „Iulia”, fondată de Grigore Silași, un cărturar și patriot român. Tema aleasă de tânăra Ana a fost extrem de îndrăzneață pentru acea perioadă: „misiunea femeii în general și a româncelor în special”.

Această conferință a fost foarte apreciată, iar succesul ei s-a extins chiar și în presa maghiară, care a lăudat atât calitățile intelectuale ale Anei, cât și frumusețea sa.

Acesta a fost doar începutul activității sale literare. Ana a început să publice articole și eseuri în revista „Familia”, una dintre cele mai importante publicații ale vremii, editată de Iosif Vulcan.

În articolele sale, Ana a abordat teme de mare actualitate pentru acea perioadă, cum ar fi educația femeilor, emanciparea acestora și rolul lor în societatea românească. Ana Botta a devenit astfel o figură centrală în promovarea drepturilor femeilor și a fost o susținătoare activă a educației acestora.

În paralel cu studiile sale, Ana și soțul său, Daniel Ilarie Mănăstireanu, un tânăr student la Academia Teologică din Blaj, au devenit membri ai cercurilor literare și culturale din Iași și București, având ocazia să-i cunoască pe marii intelectuali ai vremii, printre care Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu și Veronica Micle.

De asemenea, există dovezi că Ana l-ar fi cunoscut și pe Mihai Eminescu, poetul național al României, care frecventa aceleași cercuri culturale.

A murit la 36 de ani, la puțin timp după ce și-a pierdut singurul copil

După ce a terminat studiile universitare, Ana Botta și-a continuat activitatea literară, dar destinul avea să-i rezerveze un drum tragic. Prima studentă a României s-a căsătorit cu Daniel Ilarie Mănăstireanu și împreună au avut o fiică.

Din păcate, acestui cuplu i-a fost dat să treacă printr-o tragedie imensă: pierderea unicului lor copil. Nu se cunosc detalii precise despre această pierdere, dar este clar că moartea fiicei lor a avut un impact devastator asupra Anei. Această pierdere i-a afectat profund sănătatea fizică și emoțională.

Pentru a încerca să-și depășească suferința, Ana și Daniel s-au mutat la Huși, unde Daniel a continuat să practice magistratura. În ciuda eforturilor de a-și regăsi liniștea, starea de sănătate a Anei s-a înrăutățit tot mai mult.

La doar 36 de ani, Ana Botta s-a stins din viață, iar exactitatea locului și datei morții ei rămân încă necunoscute. După moartea ei, Daniel Mănăstireanu s-a întors la Cluj, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale, în 1926.

Vezi și: Le-a cântat soldaților pe front în Primul Război Mondial și i-a dat replica, pe scenă, marelui Constantin Tănase. Povestea artistei Elena Zamora

Moștenirea culturală a unei femei educate

Ana Botta nu a trăit suficient pentru a-și vedea visurile înfăptuite pe deplin, dar a lăsat o moștenire durabilă.

Ea a fost prima femeie studentă din istoria învățământului universitar românesc, iar contribuțiile sale culturale și sociale au influențat profund evoluția statutului femeii în societatea română.

Ana Botta Mânăstireanu fost o figură de inspirație pentru femeile care au urmat-o, demonstrând prin exemplele sale că educația și cultura sunt cheia emancipării femeilor.

În pofida tragediilor din viața sa personală, Ana Botta a rămas o simbol al curajului și al dedicării în lupta pentru drepturile femeilor.

Astăzi, numele său este legat de începuturile educației superioare pentru femei în România, iar contribuțiile sale continuă să fie recunoscute ca fundamentale în procesul de emancipare al femeilor din țara noastră.

Vezi și: Prințesa din România care i-a furat inima lui Robin Hood. Amorul tragic dintre Irene Ghica și actorul Errol Flynn