Avertismentul BNR pentru economia românească. Doar obsesia românilor pentru cumpărături alimentează creșterea PIB, nu producția sau serviciile

Banca Națională a României (BNR) trage un semnal de alarmă privind dinamica economiei românești, evidențiind un model de creștere îngrijorător bazat predominant pe consumul gospodăriilor populației, în detrimentul investițiilor în producție sau sectorul serviciilor.

Conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 13 februarie 2024, se anticipează că în 2024 consumul va redeveni principalul motor al creșterii economice, consolidându-și rolul dominant datorită creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale, pe fondul unei inflații în scădere și al unor rate reale pozitive ale dobânzilor pentru credite și depozite.

Economia românească, într-o situație dificilă

Această tendință survine în contextul unei încetiniri ușoare a creșterii economice în 2023, cu așteptări de accelerare în următorii ani, susținută parțial de temperarea inflației și de redresarea cererii externe. Politica fiscală, noua lege a pensiilor și utilizarea mai extinsă a fondurilor europene prin instrumentul Next Generation EU sunt alte elemente care contribuie la acest peisaj economic.

„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise şi fundamente probabila încetinire uşor sub aşteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunţate a creşterii economice în 2024 şi 2025 faţă de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susţinută de temperarea inflaţiei şi de redresarea cererii externe, precum şi de caracterul politicii fiscale în condiţiile noii legi a pensiilor şi de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului. Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei”, se spune în minuta BNR.

Produsul intern brut se bazează pe consum, nu producție

Însă, membrii Consiliului BNR își exprimă preocuparea față de încetinirea considerabilă a creșterii formării brute de capital fix în perioada 2024-2025, o dinamică care subliniază o reducere a investițiilor și o posibilă dependență excesivă de consum pentru propulsarea creșterii economice. Mai mult, exportul net ar putea deveni ușor contracționist, în timp ce deficitul de cont curent rămâne un motiv de îngrijorare, cu implicații potențiale asupra inflației și a primei de risc suveran.

„S-a observat, de asemenea, că evoluţia exportului net va redeveni probabil uşor contracţionistă în următorii doi ani, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecţiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi menţinerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicaţiilor potenţiale asupra inflaţiei şi primei de risc suveran.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public şi la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidenţiate însă şi măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE”, se mai arată în documentul citat de Agerpres.

Impredictibilitatea politicii fiscale, o problemă serioasă

BNR evidențiază, de asemenea, incertitudinile și riscurile semnificative asociate politicii fiscale și de venituri, inclusiv dinamica salariilor din sectorul public și impactul noii legi a pensiilor. În acest context, se subliniază importanța adoptării unor măsuri fiscale și bugetare care să asigure o traiectorie descrescătoare sustenabilă a deficitului bugetar, în concordanță cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile acordurilor cu Comisia Europeană.

Conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și evoluțiile economice din Europa, în special din Germania, adaugă straturi suplimentare de incertitudine asupra perspectivei economice a României. În acest peisaj plin de provocări, atragerea eficientă a fondurilor europene, inclusiv a celor din programul Next Generation EU, devine esențială pentru susținerea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, oferind un contrabalans la efectele adverselor geopolitice.

În ciuda acestor provocări, Consiliul BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7,00%, cu scopul de a asigura o inflație anuală sustenabilă în linie cu ținta de 2,5%, plus/minus un punct procentual. Această decizie reflectă necesitatea de a echilibra creșterea economică sustenabilă cu stabilitatea prețurilor pe termen mediu, într-un context plin de incertitudini și riscuri.

Astfel, economia României se confruntă cu provocări semnificative, navigând între necesitatea stimulării creșterii economice și menținerea stabilității macroeconomice. În acest peisaj complex, consumul pare să rămână la timonă, dar există o nevoie acută de reechilibrare către investiții și exporturi pentru asigurarea unei creșteri sustenabile pe termen lung.