Corneliu Vadim Tudor și minorele ‘servite’ lui Eugen Barbu: momentul în care securitatea a ignorat faptele lui “patronelo”

Cu toții îl știm pe Eugen Barbu prin prisma lucrărilor sale literare. Totuși, se pare că, în anumite cazuri, artistul nu ar avea nicio legătură cu omul, cele două entități fiind total separate una de cealaltă.

Conform unui articol semnat de redactorii Adevărul, Eugen Barbu ar fi avut un obicei total „neortodox”, după cum îți vom relata în cele ce urmează, susținut de sursa menționat anterior.

Eugen Barbu, un personaj controversat cap-coadă

Cunoscutul și apreciatul scriitor Eugen Barbu, autor al romanului Groapa, s-a născut în data de 20 februarie 1924 și a fost, de-a lungul carierei sale, pamfletar, polemist, jurnalist, romancier, publicist, scenarist, dar și deputat în Parlamentul României.

Activitatea sa sciitoricească a fost răsplătită prin prestigiosul premiu Herder, dar și prin includerea sa în Academia Română, unde a fost, deopotrivă, și corespondent.

Totuși, Eugen Barbu a fost un personaj controversat, îndeosebi din pricina legăturilor pe care le avea cu regimul comunist. Ulterior, a fost acuzat de plagiat (Principele și Incognito III), dar și de antisemitism.

Poate cea mai gravă dintre acuzațiile care i s-au adus, de-a lungul timpului, a fost cea potrivit căreia i-ar fi plăcut minorele. Conform surselor menționate anterior, acestea i-ar fi fost aduse de nimeni altul decât Corneliu Vadim Tudor.

În anul 2005, Academia Cațavencu publica o serie de informații din dosarele fostei Securități, ceea ce dădea naștere unui mare scandal.

Transcrierea unei convorbiri telefonice dintre Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu începe cu următoarea introducere: „Alo, salut patronelo!”. În continuare, fragmentul dezvăluie faptul că Vadim Tudor ar fi obișnuit să îi aducă celui pe care îl considera patronul său spiritual minore cu scopul întreținerii de relații sexuale.

De altfel, Securitatea ar fi fost perfect conștientă de ceea ce se întâmpla în spatele „ușilor închise”, în ceea ce îi privește pe cei doi, dar ar fi preferat să „bage sub preș” faptele absolut reprobabile, întrucât, mai ales Eugen Barbu, era bine „înfipt” în regim, în acea perioadă.

Faptele în cauză datează din anii ’80, adică perioada în care Eugen Barbu deținea funcția de director al revistei „Săptămâna”. Tot aici, Corneliu Vadim Tudor era ucenic.

„Pai, dacă am fost „arestat” de numita Gina de la Pescăruș. Uite, vrea să-ți transmită salutări”, i-ar fi spus Vadim Tudor lui Eugen Barbu, după care i-ar fi înmânat receptorul unei anume „Gina de la Pescăruș”.

Ulterior, Eugen Barbu i-ar fi cerut acesteia detalii, întrebând-o ce face cu Vadim Tudor. „Stăm și ne f… Îmi place de dumneavoastră. Aș vrea să ne întâlnim”, i-ar fi răspuns aceasta.

„Vai! Ce… Aoleu! Îți suflă Vadim. Dă-l încoace să-l instruiesc. Bine, fii cuminte acolo”, ar fi completat Eugen Barbu, cel căruia i se zicea „patronelo”.

Securitatea ar fi fost perfect conștientă de ceea ce se întâmpla

În rapoartele Securității sunt menționate, de asemenea, inclusiv câteva informații operative, strânse de cei care îi țineau sub supraveghere pe Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu.

„În cursul după-amiezii, „Ticu”, numele conspirativ asociat lui Vadim Tudor, a fost vizitat de o iubită de-a lui (…), de 15 ani. A mai avut o serie de telefoane, de aranjamente și pile, precum și referitoare la filme și casete. La ora 19.05, (…) era încă la el. A venit la ora 15.00”, se arată în raportul din anul 1986.

Într-un alt raport, de data aceasta din 1987, s-ar fi adus în discuție o altă fată.

Mai exact, Eugen Barbu i-ar fi cerut lui Vadim Tudor să o sune pe numita „Ani” pentru a face rost de o întâlnire cu aceasta. Se presupune că Ani ar fi fost, la rândul ei, minoră.

Imediat după ce presa a scos la iveală presupusele fapte, Colegiul CNSAS a confirmat faptul ca dosarul de Securitate în ceea ce îl privește pe Corneliu Vadim Tudor conține, într-adevăr, informații referitoare la încercările acestuia de a-i aduce lui Eugen Barbu fete de 15-16 ani cu care să întrețină relații sexuale.

„Colegiul CNSAS a analizat dosarele de Securitate in cauza, privindu-i pe C.V. Tudor si Eugen Barbu, si a ajuns la concluzia ca informațiile publicate corespund cu originalul existent in arhiva CNSAS, respectiv volumele 3, 4, 5 si 8 din dosarul D176“, se arată în comunicatul Colegiului, potrivit Adevărul.

Corneliu Vadim Tudor a negat acuzațiile, susținând că în spatele lor nu ar exista pic de adevăr și că totul ar fi fost, de fapt, fabricat de cei care vor, cu orice preț, să-l denigreze.