Românilor începe să le pese de viitor: câți au luat mașini electrice, ce spun cifrele
Studiul Romanian E-mobility Index realizat de compania de consultanță Roland Berger arată că la fiecare 100 de autoturisme noi înmatriculate în România 7 sunt electrice sau hibride plug-in.
„Indexul de electromobilitate” relevă un scor al pieței locale de electromobilitate de 54, în creștere cu 10 puncte comparativ cu anul precedent, raportat la un potențial prognozat de dezvoltare de 100 în anul 2025. Indexul de electromobilitate măsoară gradul de dezvoltare a pieței locale de electromobilitate, fiind determinat în baza a 12 indicatori-cheie.
Conform studiului, România prezintă în continuare o tendință puternic ascendentă în ceea ce privește vânzările de vehicule cu propulsie electrică, cu un număr de 8893 autovehicule noi pur electrice și hibride plug-in înmatriculate în 2021 – o creștere de 131% față de 2020. Această dezvoltare este determinată de îmbunătățirea constantă a ofertei de modele și de stimulentele financiare generoase oferite de stat.
Marii producători își diversifică portofoliul de autovehicule cu propulsie electrică și lansează variante PHEV ale modelelor populare pe combustie internă, precum și variante noi pur electrice.
Oferta locală a crescut cu circa 30% față de 2020, ajungând la un total de aproximativ 125 de modele electrificate. Dacia Spring a fost de departe cel mai popular model din 2021, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor de EV-uri, în ciuda lansării relativ târzii, cu primele livrări în octombrie. În segmentul PHEV, SUV-urile și vârfurile de gamă reprezintă majoritatea modelelor noi.
Infrastructura de încărcare nu este optimizată
În contrast, oferta de servicii de mobilitate alternativă a scăzut pentru prima dată din 2018, deoarece pandemia și provocările legate de cadrul legislativ au împins unii jucători să iasă de pe piață, conducând la consolidarea poziției celor rămași. Toate segmentele s-au confruntat cu o scădere comparativ cu anul precedent, însă în zona de car-sharing jucătorii rămași s-au concentrat mai mult pe mașini electrice, menținând flota totală la un nivel similar anului precedent.
Conform analiștilor Roland Berger, ritmul anual de creștere a infrastructurii publice de încărcare a scăzut la cca. 50%, față de cca. 70% în anii anteriori. Cu toate acestea, numărul stațiilor de încărcare a urcat la aproximativ 1.000 de unități, trei din patru județe ajungând la peste zece stații de încărcare fiecare.
Foarte important, proporția stațiilor rapide este în continuă creștere, acestea ajungând să reprezinte una din trei stații existente.
Dezvoltarea celor ultra-rapide (cu viteză de încărcare de peste 150 kW), inexistente în România înainte de 2020, ia avânt. Însă numărul acestora rămâne totuși limitat (circa 1% din total) în special datorită nevoilor momentan reduse pentru viteze foarte mari de încărcare și costurilor asociate unor astfel de stații.
Creșterea apetitului pentru vehicule mai sustenabile a determinat autoritățile să tripleze bugetul pentru programul guvernamental de stimulare Rabla Plus (inclusiv o alocare adițională în luna August), până la suma de 123 de milioane Euro. Pentru prima dată de la lansare, toate fondurile au fost complet epuizate până la sfârșitul anului.