Recesiunea în România, aproape inevitabilă: ce înseamnă avertismentul BNR, de fapt

Recesiunea în România, aproape inevitabilă: ce înseamnă avertismentul BNR, de fapt

Pentru prima oară de când au apărut în piață speculații legate de o nouă criză financiară, de recesiune, BNR are o poziție oficială pe marginea subiectului și nu este deloc îmbucurătoare. Inflația va continua să crească.

România se află în punctul în care o recesiune pare foarte greu de evitat, dacă nu imposibil. Partea ”bună” este că această situație se întâmplă la nivel global, țara noastră nu este o excepție de la regulă, la fel ca în cazul crizei din 2008. Pe marginea acestui subiect a vorbit Guvernatorul Băncii Naționale a României, iar veștile par lipsite de orice formă de optimism.

România și criza financiară, posibilitatea staglației

Dacă previziunile se adeveresc, ne îndreptăm spre o situație chiar mai tristă decât în 2008, similaritățile fiind mai degrabă cu o perioadă din anii `70. Practic, s-ar putea să ne confruntăm cu stagflație, o combinație foarte periculoasă de inflație ridicată combinată cu recesiune. Ideea este că, prima oară când s-a mai întâmplat asta, au fost necesari aproape zece ani pentru a ne reveni. Din actuala criză economică ”vom ieși greu și cu ceva răbdare”, după cum a insistat Isărescu.

Printre motive, pentru că de fiecare dată suntem în căutarea unor responsabili, situația actuală a plecat de la un cumul de facturi. A început cu problemele financiare provocate de criza Covid, a continuat apoi cu criza energetică și s-a încheiat cu provocările rezultate din războiul început de Rusia. Nu au ajutat nici politicile verzi aplicate într-o formă agresivă.

”Este o inflație pe plan mondial. S-a ieșit dintr-o perioadă de represiune… represiune financiară de această tipologie n-a mai fost din anii `30”, spune Isărescu, cu trimitere la Marea Depresiune, caracterizată de șomaj ridicat și scăderea producției industriale. Spre deosebire de anii ’30, însă, când prețurile au fost în scădere, acum sunt în creștere – băncile centrale, mai ales băncile mari, au făcut o emisiune monetară de amploare.

”După ce introduci atâta emisiune monetară în lume, va fi foarte greu să o iei înapoi. A fost complicată de un război, de o criză energetică, de o suprapunere puțin fericită, să nu zic nefericită, de decarbonizare, a trecerii de la combustibili fosili spre alte tipuri de energie. Dacă aș fi politolog, aș spune că Rusia a prins momentul de slăbiciune pentru Europa și a șantajat. Nu e vorba doar să dăm vina pe unii sau pe alții. E vorba că am intrat într-o perioadă de inflație și să dorim să fie foarte scurtă”, spune Isărescu, întrebat cine este responsabil pentru inflația înaltă. La momentul de față, conform estimărilor, perioada 2020-2023 se va reflecta într-o inflație de cel puțin 30% în România.

”Știu ce s-a întâmplat în anii `70 și că a durat 10 ani să ieșim din acea situație. Nu noi, lumea. Și atunci s-a dat vina ba pe unul, ba pe altul. Un asemenea șoc, o creștere de o asemenea amploare a prețului la un produs de bază care este țițeiul – dar acum avem și țiței, și gaze naturale, și electricitate și alte materii prime – este în același timp și inflaționist și recesionist. Politicile keynseniste spun așa – combați cu ceva mai multă inflație ca să ieși din recesiune sau accepți ceva recesiune și combați inflația. Când le ai pe amândouă, e greu, îți trebuie reforme structurale și acestea necesită timp. Deci vom ieși greu și cu ceva răbdare”, a concluzionat șeful BNR.