De-ale Codului fiscal: ce socoteli și-au făcut guvernanții, pe banii noștri de pensie
După cum știm, fiscalitatea din România se află în plin proces de schimbare, iar unul dintre domeniile vizate de modificări substanțiale este cel al contribuțiilor sociale, inclusiv cele pentru pensie.
Autoritățile au adoptat o serie de măsuri care vizează direct banii de pensie ai românilor, iar noi vom discuta, pe larg, în rândurile de mai jos, despre ce impact vor avea noile decizii ale coaliției de guvernare.
Statul îți bagă mâna-n portofel și își stabilește singur contribuții mai dure
Modificări importante apar în cazul contribuțiilor datorate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial. Astfel, contribuţia de asigurări sociale datorată de aceste persoane „nu va putea fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei standard (25%) sau a celei pentru domeniul construcțiilor ori pentru sectorul agricol, după caz, asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale.
Atunci când vine vorba despre persoanele fizice care realizează venituri din salarii în baza unor contracte individuale de muncă încheiate cu angajatori ce activează în construcții, agricultură sau industria alimentară, cota contribuției de asigurări sociale se reduce, până la data de 31 decembrie 2028, la 21,25% (de la 25%)”, explică avocatnet.ro.
Efectele majorării taxelor pe contractele part-time încep deja să se vadă pe piața muncii din România. Numeroase firme aleg să facă concedieri, în loc să-și asume o sarcină fiscală mai mare. Practic, un angajator ajunge să plătească acum contribuții de trei ori mai mari pentru un salariat care muncește doar 4 ore pe zi.
Totodată, modificările Codului fiscal merg mai departe de atât și prevăd noutăți și pentru CAS-ul datorat de românii care realizează venituri din activităţi independente și/ sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
„În plus, prin OG 16/2022 a fost stabilită și modificarea bazei anuale de calcul al CAS în cazul celor care realizează venituri din activităţi independente și/ sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/ sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice”, mai notează sursa citată.
O altă veste proastă pentru banii noștri, care vine tot din direcția Codului fiscal, vizează creșterea impozitelor pe proprietățile imobiliare.
Există avertismente legate de faptul că vom ajunge să plătim impozite mai mari chiar și de două ori sau de trei ori pe casă. De exemplu, din 2023 impozitele pe locuințe în București ar putea fi dublate, iar în Cluj triplate. O astfel de opinie îi aparține lui Adrian Vascu, senior partner Veridio și fost președinte ANEVAR.
Specialistul a realizat o amplă și documentată analiză în care ne arată cum se vor aplică noile măsuri fiscale, de anul viitor, explicându-ne clar și pe înțelesul tuturor, care este impactul lor financiar, de fapt.
„Exemplul 1: Apartament situat în București, zona A, etaj 3, an construcție 1950, suprafață desfășurată 99,71 mp, valoare impozabilă la 31.12.2021 204.878 lei și impozit anual 204 lei.
Exemplul 2: Casă situată în Cluj Napoca cu suprafață desfășurată de 295 mp și teren în suprafață de 800 mp, zona C, valoare impozabilă la 31.12.2021 479.000 lei și impozit anual 958 lei.
Exemplul 3: Spațiu comercial situat la parter de bloc în București, proprietar persoană fizică, suprafață desfășurată 86.4 mp, valoarea impozabilă la 31.12.2021 224.391 lei și impozit anual de 448,7 lei”, explică Adrian Vascu.