Legea Moștenirii – datoriile care se moștenesc. Ce se întâmplă după ce moare o rudă de gradul 1, cine îi plătește ratele la bancă, dările la stat

Legea în vigoare ne arată că patrimoniul defunctului cuprinde atât active cât și pasive. Așadar, o parte dintre datoriile persoanei decedate se moștenesc.

Moștenirea reprezintă transmiterea patrimoniului deținută de o persoană în timpul vieții către una sau mai multe persoane, după ce aceasta moare, potrivit Noului Cod Civil. Moștenirea este deschisă în momentul decesului persoanei, la ultimul domiciliu al defunctului.

Patrimoniul poate fi transmis prin moștenire legală, atât timp cât defunctul nu a menționat altfel în cadrul unui testament. Așadar, o parte din patrimoniul persoanei decedate se poate transmite prin moștenire testamentară, iar o parte prin moștenire legală, după cum precizează legea.

Patrimoniul poate cuprinde atât bunuri deținute cât și datorii, după cum a explica avocatul Cristian Horogea pentru Avocatnet.ro.

„La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite pe calea moștenirii legale sau testamentare către moștenitori. Patrimoniul unei persoane cuprinde atât un activ (bunuri, drepturi), cât și un pasiv (obligații patrimoniale, datorii etc.). Pe cale de consecință, cei care acceptă moștenirea defunctului vor prelua inclusiv obligații ale acestuia”, a declarat avocatul pentru sursa citată.

Vezi și: Legea moștenirii din România: Pe cine protejează sau avantajează Codul Civil, cine are mai mult de câștigat

Ce pot face cei care moștenesc datoriile

Astfel, potrivit art. 1.114 și 1.115 din Noul Cod Civil, datoriile care se moștenesc sunt suportate de către moștenitorii legali și legatarii universali, aceștia din urmă fiind cei cărora defunctul le-a lăsat prin testament patrimoniul.

Avocatul a mai explicat că datoriile care pot fi moștenite pot fi:

Perioada care nu se mai ia în calcul la pensie. Anunţul care dă peste cap planurile viitorilor pensionari

Iluzia optică a serii. Găseşte nasturele special din fotografia cu cei patru copii care dansează

• obligații patrimoniale ale defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii, acestea fiind creditele bancare, împrumuturile, despăgubirile civile pentru daune produse terților, precum și datoriile defunctului față de moștenitori;
• sarcini ale moștenirii care includ cheltuieli de înmormântare, cheltuieli de inventariere a moștenirii, taxe și impozite pentru bunurile moștenite, etc.

Una dintre modalitățile pentru a evita preluarea unei datorii este renunțarea la moștenire. Astfel, potrivit Noului Cod Civil, renunțarea la moștenire se poate realiza printr-o declarație care se încheie la notarul public. Costul acestei declarații este achitat de către cel care renunță la moștenire și se înscrie în registrul național notarial.

Vezi și: Legea moștenirii, ghid complet – cum se împarte averea între moștenitori, ce trebuie să știi despre succesiune în România

Legea moștenirii și datoriile decedatului, pe etape

În România, legislația privind moștenirea este reglementată de Codul Civil, care include și prevederi referitoare la datoriile decedatului. Conform acestor prevederi, moștenirea include nu doar activele (bunurile și drepturile), ci și pasivele (datoriile) decedatului. Când o persoană acceptă o moștenire, acceptă implicit și responsabilitatea pentru datoriile decedatului, în limita valorii bunurilor moștenite. Iată câteva aspecte cheie:

1. Acceptarea Moștenirii: Moștenitorii pot alege să accepte moștenirea „pur și simplu” sau „sub beneficiu de inventar”. Acceptarea „pur și simplu” înseamnă că moștenitorii vor răspunde pentru datoriile decedatului nelimitat, inclusiv din propriile lor bunuri, dacă activele moștenite nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Acceptarea „sub beneficiu de inventar” permite moștenitorilor să răspundă pentru datoriile decedatului doar în limita valorii activelor moștenite, protejându-și astfel bunurile personale.
2. Renunțarea la Moștenire: Moștenitorii au opțiunea de a renunța la moștenire în totalitate, caz în care nu vor fi responsabili pentru datoriile decedatului. Renunțarea trebuie să fie expresă și să se facă în fața unui notar public sau a instanței judecătorești, într-un termen legal de 6 luni de la deschiderea succesiunii.
3. Partajul Succesoral: Dacă există mai mulți moștenitori, datoriile decedatului vor fi împărțite între aceștia, proporțional cu partea lor din moștenire. Procedura de partaj succesoral poate fi voluntară (prin acordul moștenitorilor) sau judiciară (prin instanță, în caz de dezacord).
4. Creditorii Decedatului: Creditorii decedatului au dreptul să își revendice creanțele din masa succesorală. Ei trebuie să notifice moștenitorii sau executorul testamentar despre aceste datorii, într-un anumit termen legal, pentru a putea fi luați în considerare în partajul succesoral.
5. Masa Succesorală: Înainte de împărțirea bunurilor între moștenitori, este necesar să se achite datoriile și alte obligații ale decedatului (de exemplu, taxe și impozite restante), din activul succesoral. Doar după această etapă, bunurile rămase pot fi distribuite moștenitorilor.

Este important pentru moștenitori să fie conștienți de aceste aspecte și să acționeze în mod informat, având în vedere atât drepturile, cât și obligațiile care decurg din acceptarea unei moșteniri. În cazuri complexe sau pentru clarificări suplimentare, consultarea unui avocat specializat în dreptul succesoral este recomandată.

Vezi și: Legea moștenirii 2023, în România: tot ce trebuie să știi despre succesiune, testament și condiții legale de moștenire

Ce s-a schimbat în legea moștenirii în ultimii 20 de ani, când vine vorba de datorii

În ultimii 20 de ani, legislația privind moștenirile în România a cunoscut schimbări semnificative, mai ales odată cu adoptarea noului Cod Civil în 2011, care a înlocuit Codul Civil din 1864. Aceste schimbări au avut impact asupra modului în care sunt tratate datoriile în cadrul procesului de moștenire. Iată câteva dintre cele mai relevante modificări legate de datoriile moștenite:

1. Introducerea acceptării moștenirii sub beneficiu de inventar ca regulă generală: Una dintre cele mai importante modificări aduse de noul Cod Civil este aceea că acceptarea moștenirii „sub beneficiu de inventar” devine regula generală. Aceasta înseamnă că, în absența unei declarații explicite a moștenitorilor, se presupune că aceștia acceptă moștenirea sub beneficiu de inventar, protejându-și astfel bunurile personale de eventualele datorii ale decedatului. Aceasta reprezintă o schimbare majoră față de reglementările anterioare, care considerau acceptarea „pur și simplu” ca fiind implicită.
2. Termenul pentru renunțarea la moștenire: Noul Cod Civil a modificat și termenul în care moștenitorii pot renunța la moștenire. În prezent, acest termen este de 6 luni de la data la care moștenitorul a aflat sau ar fi trebuit să afle despre deschiderea succesiunii. Aceasta reprezintă o extindere comparativ cu vechea reglementare, oferind moștenitorilor mai mult timp pentru a lua o decizie informată.
3. Procedura de inventariere: Noul Cod Civil a introdus reguli mai detaliate pentru procedura de inventariere, care este esențială în procesul de acceptare a moștenirii sub beneficiu de inventar. Inventarierea are rolul de a identifica bunurile, drepturile și obligațiile (datoriile) succesorale, facilitând astfel protecția moștenitorilor împotriva datoriilor decedatului.
4. Protecția creditorilor: Legislația actuală oferă, de asemenea, mecanisme prin care creditorii decedatului pot să-și protejeze interesele, stabilind un cadru mai clar pentru notificarea datoriilor și pentru revendicarea creanțelor din masa succesorală. Acest lucru asigură un echilibru între protecția moștenitorilor și drepturile creditorilor.
5. Clarificări privind datoriile și cheltuielile succesorale: Noul Cod Civil clarifică și ierarhia plăților din masa succesorală, stabilind ordinea în care trebuie achitate datoriile și cheltuielile succesorale (de exemplu, cheltuielile de înmormântare, datoriile față de stat etc.) înainte de distribuirea bunurilor rămase către moștenitori.

Aceste schimbări reflectă o tendință generală de modernizare a dreptului succesoral în România, cu un accent pe protejarea moștenitorilor împotriva riscurilor neașteptate și pe oferirea unui cadru legal mai clar și mai echitabil pentru gestionarea succesiunilor. Este important pentru cei implicați în procese succesorale să fie conștienți de aceste reguli și să consulte profesioniști în drept pentru a naviga corect prin procedurile legale.