Rusia se dezlănțuie la adresa Occidentului. Nu este de acord ca Bosnia să adere la UE

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au aprobat, marţi, 13 decembrie, acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Bosnia-Herţegovina. Decizia urmează să fie validată oficial joi, la summitul de la Bruxelles, transmite Reuters, citând surse diplomatice.

Bosnia-Herțegovina, mai aproape de visul UE

Update 23 decembrie, ora 14.45. Rusia critică Uniunea Europeană pentru că a acordat Bosniei statutul de candidat la aderare, susţinând că demersul face parte din ofensiva Occidentului de a-şi impune politicile în Balcanii de Vest.

„În contextul actualei situaţii din lume şi al liniei expansioniste a Occidentului, este evident că această decizie a fost determinată, în primul rând, de obiectivul cuceririi geopolitice totale a regiunii”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de ambasada Federaţiei Ruse în Bosnia.

De asemenea, Zaharova acuză UE că a folosit negocierile de aderare pentru a forţa ţările din Balcani să adopte „automat” politica externă a blocului comunitar, precum şi deciziile de sancţiuni.

Moscova a pledat pentru închiderea Biroului Înaltului reprezentant al ONU în Bosnia-Herţegovina, încurajându-i pe separatiştii sârbi bosniaci să nu se supună deciziilor acestuia.

Update 15 decembrie, ora 21.30. Liderii UE au confirmat statutul de țară candidată pentru Bosnia și Herțegovina, ceea ce înseamnă că această țară din Balcani se află la începutul unui proces lung și complex de aderare.

Decizia vine la două zile după ce Consiliul European a declarat că susține concluziile Comisiei Europene, care a recomandat acordarea statutului de candidat pentru Bosnia, dar a anexat o listă de opt condiții menite să consolideze democrația în această țară.

Comisia Europeană și-a făcut recomandarea în luna octombrie, însă aceasta se limitează la a recomanda țările care ar trebui să devină candidate la UE. Decizia finală privind acordarea candidaturii aparține celor 27 de state membre și, în conformitate cu normele UE, acestea trebuie să fie de acord în unanimitate.

Pe Twitter, președintele Consiliului European, Charles Michel, a calificat decizia liderilor UE drept „un semnal puternic pentru populație, dar și o așteptare clară ca noile autorități să realizeze reformele”.

Liderii UE au aprobat demersul în pofida preocupărilor legate de situația politică din Bosnia, o țară de 3 milioane de locuitori care a dus un război civil în urmă cu trei decenii și care, de atunci, se străduiește să depășească diviziunile etnice.

Bosnia este în continuare împărțită între o entitate sârbă, Republica Srpska, și federația bosniaco-croată, conectată de un guvern central slab.

Sistemul administrativ, creat prin acordul de la Dayton din 1995, a reușit să pună capăt conflictului, dar nu a fost propice pentru a avansa dezvoltarea politică a țării.

Condiții de aderare

Printre cele opt condiții se numără punerea în aplicare a măsurilor de combatere a corupției și a crimei organizate, realizarea de reforme judiciare și în domeniul imigrației, consolidarea legilor împotriva torturii și asigurarea garanțiilor privind libertatea de exprimare și protecția jurnaliștilor.

Negocierile oficiale de aderare – următorul pas pe calea spre aderare – vor începe numai după îndeplinirea condițiilor. Deschiderea negocierilor de aderare va necesita din nou aprobarea unanimă a tuturor statelor membre ale UE.

Știre inițială: Miniștrii Uniunii Europene au susținut, marți, acordarea Bosniei și Herțegovinei statutul de candidat pentru aderare la blocul comunitar. Decizia trebuie aprobată de liderii celor 27 de state membre ale UE, care se vor reuni pentru un summit la Bruxelles.

„Acest lucru trimite un semnal puternic regiunii Balcanilor de Vest și, mai ales, cetățenilor din Bosnia și Herțegovina”, a scris ministrul austriac al UE, Karoline Edtstadler, pe Twitter.

„A făcut parte din concluziile privind extinderea (UE) care au fost convenite în această dimineaţă”, a spus un diplomat european citat de Reuters„Şi cu condiţia clară că reformele stabilite de Comisie şi cele 14 reforme cheie convenite în 2019 trebuie să fie îndeplinite până când vor fi lansate negocierile. Este un semnal politic în lumina situaţiei geopolitice actuale”, a adăugat acesta.

Ce alte candidate aspiră la statutul de membre ale Uniunii Europene

Bosnia-Herţegovina, ţară cu 3,5 milioane de locuitori, se va alătura altor țări candidate (Albania, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia şi Ucraina) într-un proces de aderare care se poate întinde pe mulţi ani şi implică negocieri complexe pentru adaptarea legislaţiei locale la cea a UE.

Țara mică din Balcanii de Vest încearcă de șase ani să adere la blocul comunitar

Statutul de candidat la Uniunea Europeană este o desemnare în mare măsură simbolică, ce recunoaște faptul că Bosnia-Herțegovina este pe cale să înceapă procesul de aderare lung și complex. De pildă, nu declanșează automat începerea negocierilor. Totuși, reprezintă un impuls pentru țara mică de 3,5 milioane de locuitori, care a solicitat să se alăture în 2016 și a fost aprobată de Comisia Europeană în 2019. La acea vreme, CE a subliniat că sunt necesare progrese în 14 domenii prioritare înainte de a avansa în procesul de aderare la UE.

Condiții impuse de liderii europeni

Liderii UE au declarat, în urma unui summit cu țările din Balcanii de Vest din iunie, că sunt pregătiți să susțină statutul de candidat, dar au cerut Comisiei să emită o evaluare a implementării celor 14 priorități. Raportul, publicat în octombrie, detalia „progres limitat” în ceea ce privește reformele în domeniul administrației publice și „niciun progres” pentru consolidarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și crimei organizate. De asemenea, CE a remarcat că Bosnia „trebuie să intensifice alinierea la acquis-ul UE (n.r. – colectarea drepturilor și obligațiilor comune care constituie corpul legislației UE)”.