Ce se întâmplă dacă nu mergi la muncă, în România, după ce ai semnat contractul de muncă

În contextul crizei actuale a angajaților din România, ai fi surprins cât de des se întâmplă ca o persoană să-și facă toate analizele de angajare, să semneze contractul de muncă, dar să nu se mai prezinte la job. Dacă ai făcut așa ceva sau ai în vedere acest scenariu, trebuie să ai în vedere câteva aspecte.

În 2022, numărul angajatorilor care se plâng de candidați a explodat. Aceștia din urmă sunt mai neserioși ca niciodată, într-un număr record de situații aparent banale. Își dau acordul cu condițiile salariale, semnează contractul individual de muncă, parcurg până și etapele controlului medical, ca în final să nu se mai prezinte la muncă în ziua stabilită.

Ce pățești dacă nu începi munca după ce ai semnat contractul

În Codul muncii, nu există prevăzută nicio sancțiune legată de neprezentarea la locul de muncă după semnarea contractului. Cu toate acestea, un candidat se poate afla în situația de a fi obligat la plata unor despăgubiri, în situația în care angajatorul poate demonstra existența unor prejudicii cauzate de neprezentarea la locul de muncă.

Explicația a venit de la Roxana Abrașu pentru Avocatnet.ro. Este este partener și coordonator al practiciii NNDKP pe Dreptul Muncii. „Dintr-o perspectivă teoretică, posibilitatea există, mai ales dacă au fost generate prejudicii serioase angajatorului, cum ar fi, de exemplu, renunțarea la un alt candidat calificat pentru a-i trimite oferta celui care, în cele din urmă, nu onorează înțelegerea contractuală. Totuși, trebuie analizate de la caz la caz circumstanțele pentru a se vedea datele concrete ale speței și în ce măsură conduita respectivului candidat este sau nu contrară legii.

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, salariatul are posibilitatea de a înceta oricând contractul de muncă pe durata perioadei de probă, fără a fi nevoit să-și motiveze această decizie. Pe de altă parte, dacă angajatorul poate proba prejudiciile cauzate de candidat prin încălcarea contractului semnat, acesta din urmă poate fi obligat la plata unor despăgubiri care să acopere prejudiciile cauzate angajatorului care a acționat cu bună-credință”, a explicat ea.