De ce îmbătrânim diferit: explicația oamenilor de știință pentru cele patru profiluri diferite

Dacă te uiți la prietenii tăi mai în vârstă, o să observi că unii au îmbătrânit mai rău decât alții. Discrepanțele legate de modul în care trec anii peste corpul uman au fost studiate de cercetători.

Îmbătrânirea i-a fascinat dintotdeauna pe oamenii de știință. În contextul în care unii oameni par să îmbătrânească mai lent decât alții. Aceste diferențe se văd și la nivel vizual, dar sunt provocate de modificările suferite la interior. În cazul unora, inima este mai puternică decât la alții. Uneori, rinichii rezistă foarte bine, dar au probleme cu diverse tipuri de infecții. Performanța ficatului este un alt factor care se reflectă în aspectul vizual al unei persoane.

Conform unui studiu publicat de curând în Live Science, afecțiunile organelor interne progresează diferit chiar și în cazul aceleiași persoane. Pornind de la aceste detalii ”tehnice”, oamenii pot fi împărțiți în categorii distincte, în funcție de sistemele care cedează primele. Pornind de la aceste informații, medicii vor putea face în viitor recomandări personalizate de tratament, regimuri alimentare și nu numai, pentru a contracara diversele probleme.

Echipa care a realizat acest studiu a grupat 43 de persoane în categorii de îmbătrânire, în funcţie de datele biologice colectate pe parcursul a aproximativ 2 ani. Aceste date au inclus analize de sânge, identificarea substanţelor inflamatorii, microbiom, material genetic, proteine şi produşi de metabolism (metaboliţi). Urmărind modul în care s-au modificat aceste date de-a lungul timpului, echipa a identificat aproximativ 600 de aşa-numiţi markeri ai îmbătrânirii. Este vorba de niște valori care indică ce capacitate funcţională are un anumit ţesut şi, implicit, care este „vârsta biologică” acestuia.

În final, au fost identificate patru categorii distincte de probleme care pot fi folosite ca referințe pentru ”tipuri” de bătrâni: imunitate, rinichi, ficat și metabolism. În mod ideal, cei mai mulți oameni aparțin unei singure categorii. Din păcate, există și vârstnici cu probleme pe mai multe planuri.

„Probabil că vor fi mult mai mult de patru categorii”, a comentat unul dintre autorii acestui studiu, Michael Snyder, profesor şi şeful catedrei de genetică de la Şcoala de medicină a Universităţii californiene Stanford. Spre exemplu, unul dintre participanţii la studiu se confrunta cu îmbătrânirea predilectă a sistemului cardiovasculator – ceea ce înseamnă că miocardul se uzează mai rapid decât alte părţi ale organismului său. „Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, sunt convins că am fi descoperit şi alţi indivizi cu acelaşi profil de îmbătrânire şi astfel această categorie ar fi fost definită”. Studiul continuă.