Avertisment de la Banca Transilvania pentru toți românii: vizează direct pensiile

Avertisment de la Banca Transilvania pentru toți românii: vizează direct pensiile

Decizia de majorare a pensiilor cu 40%, în contextul inexistenței unor resurse financiare care să o susțină, aduce îngrijorări experților.

Când statul va avea presiuni şi constrângeri de finanţare, piaţa bancară şi clienţii vor simţi asta pe pielea lor, a avertizat ieri Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania (TLV), în contextul majorării pensiilor cu 40% şi unei posibile retrogradări a ratingului suveran al României.

Tetik a declarat că statul va avea încă acces la finanţare chiar şi în eventualitatea unui downgrade, însă acest lucru se va întâmpla la costuri mult mai mari.

“Discuția despre pensii a ajuns să fie o discuție emoțională”

„Nu am toate datele pe care le au cei de la administraţia centrală, dar orice ţară trebuie gestionată ca un business de succes. Discuţia despre pensii a ajuns să fie o discuţie prea emoţională, când vorbim despre zeci de miliarde de euro, despre 11% deficit bugetar.

Toţi avem în familie… şi noi ne pregătim pentru pensie într-o zi, sigur că vrem ca pensionarii din România să aibă un trai mult mai bun, mult mai decent, dar pe de altă parte creşterile astea fără resurse, fără finanţare în spate, dacă adopţi nişte schimbări bruşte în economie, în indicatorii economici, pot să genereze o schimbare de rating care poate să ne impună să împrumutăm bani mai scump.

Se pune presiune pe cursul valutar, iar, de fapt, banii pe care pe termen scurt considerăm că i-am câştigat o să îi plătim mai departe.

Eu aş zice că mai important este să generăm resurse, să gestionăm veniturile, să investim în sănătate, educaţie, infrastructură, ca să avem un trai mai bun”, a declarat Tetik, şeful celei mai mari bănci din România după active.

Cum va arăta peisajul după majorarea pensiilor?

Tetik a sugerat că sistemul bancar din România va continua să finanţeze deficitul bugetar în eventualitatea unui downgrade suveran, însă la costuri mai mari.

Datoria externă publică a României a crescut deja în primele şapte luni ale lui 2020 cu 9,4 miliarde de euro la 48,6 miliarde de euro.

Strategia Ministerului Finanțelor Publice a fost îndatorarea în prima parte a anului pentru acoperirea necesarului, în așa fel încât riscul împrumuturilor mai costisitoare după un eventual downgrade suveran să fie evitat.

Însă deficitul structural reclamă deja corecţii ale poziţiei fiscale fără majorarea cu 40% a pensiilor.

Cât de mult ne vor ajuta băncile?

În condițiile preconizate, băncile din România nu se pot compara cu băncile din Europa de Vest, acolo unde se practică dobânzi negative la depozite, explică Tetik.

„Noi nu considerăm că asta este o abordare pe care putem să o implementăm în BT în România. Dar, pe de altă parte, dacă vorbim de scăderea de dobânzi, cât timp economia merge bine, creditele performante rămân la un nivel ridicat cum a fost în perioada trecută, profitabilitatea va fi stabilă şi volumul va creşte.

De fapt, în banking noi mizăm pe creşteri de volum, nu încercăm să câştigăm mai mult pe un grup mic de clienţi. Din acest motiv, am crescut de la 1 milion de clienţi la 3 milioane de clienţi în 8 ani şi încercăm să distribuim veniturile noastre cu un risc mai scăzut”, a afirmat directorul Băncii Transilvania.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Etichete: