Încă un exemplu că poluarea schimbă felul în care trăim

ACTUALITATE

Navele care aruncă funingine în aerul curat al Oceanului cauzează fulgere suplimentare. Este un exemplu bizar al felului în care oamenii influențează vremea.

Studiul arată modul în care unele acțiuni ale oamenilor produc schimbările în atmosferă. Acestea afectează norii și chiar și evoluția furtunilor. Când Joel Thornton de la Universitatea Washington din Seattle și colegii săi au analizat înregistrările de fulgere dintre 2005 și 2016 au observat că au existat mult mai multe fulgere în anumite regiuni ale Oceanului Indian, comparativ cu zonele înconjurătoare.

„Am fost destul de siguri că navele trebuie să fie implicate”, spune Thornton, potrivit New Scientist. Chiar și așa, au fost nevoiți să elimine și alți factori care influențează intensitatea furtunilor, cum ar fi vitezele și temperaturile vântului.

Odată ce acestea au fost înlăturate, echipa a concluzionat că aerosolii produși de motoarele navelor au fost de vină. Aceste particule sunt ca niște semințe în jurul cărora vaporii de apă se condensează în picături ca cele dintr-un nor. În aerul curat nu sunt prea multe, astfel încât picăturile cresc rapid și se integrează în ploaie.

Dar atunci când există o mulțime, cum se întâmplă în cazul rutelor aglomerate de nave care transportă marfă, se formează un număr mai mare de picături. Deoarece acestea sunt ușoare, ele se ridică în atmosferă și îngheață. Acest lucru duce la furtuni mai intense.

Când se formează fulgerele

Fulgerul apare dacă norii sunt încărcați electric, iar asta se întâmplă când există o mulțime de cristale de gheață. În timp ce studiul oferă dovezi clare că particulele de aerosol afectează dezvoltarea și intensitatea furtunilor, Thornton afirmă că nu poate fi o generalizare directă, deoarece există alți factori care trebuie luați în considerare.

Thornton sugerează, de asemenea, că poluarea pe care am produs-o în urmă începând cu acum câteva sute de ani a afectat furtunile și fulgerele în multe locuri, creând fulgere acolo unde nu ar fi trebuit să existe. „Înțelegerea acestui efect antropocen ne poate ajuta să anticipăm climatul viitor”, spune Orit Altaratz Stollar de la Institutul de Știință Weizmann din Israel.