28 feb. 2017 | 13:21

Cum decide creierul tău la ce postări să dai share pe Facebook

ȘTIINȚĂ
Cum decide creierul tău la ce postări să dai share pe Facebook

Internetul a devenit o bulă în care miliarde de posturi sunt share-uite zilnic, însă având la bază o cantitate atât de mare de informații și numeroase modalități de a o distribui, devine dificilă selectarea posturilor care merită atenția noastră.

Procesele care ne ajută să decidem ce postări să distribuim pe paginile de socializare nu sunt atât de ușor de intuit pe cât am crede. Un nou studiu ne sugerează că creierul nostru analizează cu rapiditate implicațiile sociale și personale pe care distribuirea unor anumite informații le pot avea, astfel încât tu să poți decide în materie de câteva secunde dacă ceva merită atenția ta sau nu, conform Mashable.

Studiul în discuție, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, s-a folosit de tehnica rezonanței magnetice, numită RMN, pentru a scana creierul participanților la studiu, în timp ce aceștia se uitau peste zeci de titluri și abstracte publicate pe site-ul New York Times. Specialiștii au observat ce zone ale creierului se activau atunci când participanții voiau să share-uiască un articol.

Ceea ce au descoperit aceștia este că atunci când o poveste ilustrată de un articol se adresa dorinței lăuntrice a participanților de a fi remarcați în mod pozitiv de ceilalți, atunci aceștia erau mai înclinați să distribuie postarea respectivă. Când oamenii se decid dacă să distribuie sau nu ceva, ei fac un calcul cu privire la valoarea articolului. Aparent, acest calcul al oportunităților este atât de comun, încât le permite cercetătorilor să realizeze predicții referitor la poveștile care vor deveni virale.

Modelul statistic pe care specialiștii l-au avut la baza studiului a fost perfecționat prin analizarea legăturii dintre rezultatele testelor RMN și intențiile pe care participanții le-au comunicat. Acest lucru le-a permis specialiștilor să înțeleagă mai bine modul în care persoanele gândesc atunci când vine vorba de distribuirea postărilor pe paginile de socializare.

În acest mod, ei au putut sesiza neconcordanțele între activitatea cerebrală și rapoartele individuale ale participanților. Spre exemplu, deși aceștia menționau că nu au un interes în a distribui un anumit articol, informațiile neuronale indicau opusul atitudinii lor. Asta se poate întâmpla pentru că, fie oamenii nu vor să admită că au un interes față de ceva, fie pentru că nu realizează acest lucru.