Când am început să ne distrugem planeta

În secolul XX au apărut primele concepte și semne de alarmă cu privire la acțiunea devastatoare a omului asupra mediului înconjurător. O definiție a poluării ne indică tocmai această definire târzie a conceptului: poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Cu toate acestea poluarea și umanitatea au legături foarte vechi.

Este la modă să se discute despre topirea ghețarilor, epuizarea resurselor, poluarea mediului (apă,pământ, aer), totuși acțiunile toxice ale omenirii asupra mediului sunt destul de vechi. Vom încerca să dăm înapoi timpul și să  vedem cam de când afectăm negativ planeta pe care trăim.

Un prim pas ar fi secolul trecut, când de fapt au și apărut primele semnale de alarmă cu privire la acțiunile nefaste ale omenirii: revoluția tehnologică, apariția mașinilor, două războaie mondiale, două bombe atomice arunca asupra unor orașe și alte zeci de teste cu diverse alte bombe cu încărcătură atomică/ nucleară, zeci de conflicte locale, accidente ecologice (Cernobâl, dezastrele ecologice de pe platformele petroliere, incendierea câmpurilor de petrol din Kuweit, explozia de la Bhopal, Scufundarea petrolierului Exxon Valdez etc), arucarea a milioane de tone de deșeuri de toate felurile și arderea în permanență sub diverse forme a combustibilului fosil.

Dacă am fost atât de răi în ultima sută  de ani poate anterior acestei perioade lucrurile au stat mai bine. Greșit! În secolul XIX deja se cunoșteau efectele nocive ale smog-ului. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. Revoluția industrială cu ale sale motoare cu aburi deja degajau substanțe nocive în atmosferă. Încă de atunci se cunoștea termenul de ploaie acidă. Acesta a fost folosit pentru prima dată de chimistul britanic Robert Agnus Smith, în 1872, într-un tratat de 600 pagini în care examina corelația dintre cerul îmbâcsit de deasupra Manchesterului, în Anglia, și aciditatea ploilor din regiune. În secolul XIX în Tamisa nu mai trăia niciun pește. Atât de poluat era fluviul care străbătea capitala Marii Britanii.

Secolul XVIII este de fapt pentru multe din țările Europei Apusene strâns legat de dezvoltarea și de revoluția industrială a secolului XIX. Multe din efectele poluării din secolul XIX provin de la exploatarea la o scară mai largă a descoperirilor anterioare. De exemplu cazanul sub presiune este brevetat pe la 1698, iar motorul cu aburi prevăzut cu piston și cilindru apare în 1712. Cu toate astea considerăm că Revoluția industrială începe abia cu James Watt în 1784 când perfecționează acest motor și îi oferă aplicații practice. Primul domeniu care îl folosește este industria textilă. Apoi tot în secolul XVIII apare fonta pe bază de cocs (obținut din arderea copacilor) și laminarea oțelului. Toate aceste inovații prezentate frumos în cărțile de istorie au și partea lor urâtă: poluarea pe care o lasă în urmă (de la defrișările masive, până la otrăvirea apelor și a pământului).

Dacă ajungem în perioadele mai îndepărtate în timp precum Evul Mediu sau Antichitate, observăm că poluarea este ceva mai limitată la produse organice, care au mai puține modificări chimice. De exemplu o sursă de poluare erau dejecțiile produse în aglomerațiile urbane. Canalizările erau pur și simplu străzile și ulițele, iar igiena (ex. spălatul cu săpun!) era un concept discutabil între lux inutil și interdicție ecleziastică. Prelucrarea metalelor pentru diverse arme și obiecte poate fi considerată  o formă de poluare, precum și defrișările cu scop agricol. Agricultura extensivă reprezintă una dintre formele cele mai vechi de agricultură din istoria omenirii. Este o formă primitivă de cultivare a pământului, care se bazează pe extinderea suprafeței de teren agricol în scopul măririi productivității.

Cu alte cuvinte am spune că de la sumerieni (aprox 5000 î.Hr) încoace cam asta facem: acționăm mai mult sau mai puțin asupra naturii și a planetei. Cele mai vechi dovezi ale poluării sunt însă mai vechi de această perioadă. În umra unor descoperiri arheologice recente făcute în sudul Spaniei, la Gorham și Vanguard, două situri ale omului de Neanderthal din Gibraltar, nivelurile de sedimente cu vechi reziduuri de cupru, zinc și nichel pot fi considerate dovezi ale celei mai vechi poluări provocate de Homo (în paleoliticul mijlociu) de până acum. Altfel spus poluăm planeta dintotdeauna! Care e diferența între omul din epoca pietrei și cel de azi? Scara și numărul! Acum 10000 î.Hr. cercetătorii spun că populația globului era între 1 și 15 milioane de locuitori.

La apogeul său Imperiul Roman număra cam 50-60 milioane locuitori, China cam tot atât, India cam 100-120 milioane. Mai sunt si alte spații, dar nivelul acesta de populație din secolele II-V se va menține ani buni până catre secolele XIII-XIV, cu diverse fluctuații datorate molimelor, foamentei și războaielor (acum au loc marile migrații de populații dinspre Asia spre Europa). Între 1500 – 1600 este punctul din care istoricii economici încep să calculeze spectrul demografic. Atunci Europa număra aproximativ 450 milioane, China aproximativ 120-150 milioane,  India cam 100 de milioane, iar America undeva pe la 10 milioane. Pe la 1804 se estima că populația a atins primul miliard, iar în 1927 deja erau două miliarde de oameni. Cu tot masacrul din Al Doilea Război Mondial în 33 de ani am atins al treilea miliard, pentru ca pe vreme de pace în 14 ani, în 1974, populația globului să depășească 4 miliarde. Nu voi continua cu cifrele, ci voi spune doar că azi suntem 7,3 miliarde de oameni care avem diverse nevoi, primare sau inventate, care poluează la o altă scară decât se petrecea în Epoca Pietrei….

Ciprian Plăiaşu
Opinie scrisa de
Ciprian Plăiaşu
04/01/2017
Ciprian Plăiașu este Editor coordonator Historia.ro. Pasionat de idei crețe, scrie despre greșelile trecutului, greșeli pe care le tot repetăm.
Urmareste-ma

Comentarii

Buna,

Ce propuneti dl Plaiesu? Reducerea consumului, scaderea populatie sau ambele?
Nu observati ca in Europa avem spor al natalitatii negativ 1.5 copii per femeie, iar in Africa si Orientul mijlociu 5-6 copii per femeie?
Poate ca adoptarea unei alimentatii preponderent vegetariene ar fi o solutie; limitarea consumului corburantilor fosili si folosirea surselor regenerabile; reducerea deplasarilor de colo colo al populatiilor care se fac pe costuri mari; adoptarea in constructii a materialelor refolosibile si regenerabile sau bio degradabile; reversabilitatea degradarii solului prin replantari urgente in ariile expuse; limitarea consumului excesiv de apa si limitarea apelor uzate etc…
Toate aceste lucruri ar trebui constientizate si puse in practica URGENT! Altfel biata planeta va face cumva sa se scuture de aceasta matreata care o deranjeaza…

Răspunde

Simplu: peste cateva milenii , cand vom detine tehnologia din Star Trek, vom coloniza alte planete si le vom polua si pe acelea 😛
Bine spunea Agentul Smith in filmul Matrix, ca „Oamenii sunt precum Parazitii, se inmultesc si consuma ca ei”. Semanam mai degraba cu Zergii din StarCraft. Pur si simplu asta e natura umana, e natural sa consumam, iar pentru asta trebuie sa muncim, ori chiar sa distrugem pentru a supravietui N-am mai fi oameni daca n-am face asta.

Poate daca ne-am robotiza (stopandu-ne poftele primare animalice precum foamea, setea, reproducerea, nevoia de confort/adapost, emotiile) si am folosi numai surse de energii nepoluante si regenerabile, devenind astfel o specie robotizata , o specie care sa fie compusa din indivizi putini, dar nemuritori, niste umanoizi frumosi, inteligenti si intelepti care sa aiba alte scopuri decat acela de a consuma resursele sau de a se reproduce.

Ori asta, ori o sa colonizam si o sa secam toate planetele din toata galaxia (poate chiar si din celelalte galaxii ca tot se lanseaza in curand Mass Effect:Andromeda) pana la sfarsitul Universului……sau pana cand ni se va degrada ADN-ul.

Răspunde

Adaugă un comentariu

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail