18 oct. 2016 | 10:00

Westworld – Episodul III: Cine sunt, oare? [PLAYFILM]

ENTERTAINMENT
Westworld - Episodul III: Cine sunt, oare? [PLAYFILM]

Episodul 3 din Westworld schimbă ușor dinamica serialului și începe să ne arate câte probleme există, de fapt, în lumea simulată din Vestul Sălbatic.

Schimbarea dinamicii pe care am menționat-o mai sus se simte încă din primele minute ale noului episod, iar până la finalul acestuia veți descoperi că lucrurile merg altfel decât în episoadele anterioare. Dacă ar fi să fac o analogie, povestea de până acum s-a dezvoltat pe verticală, în vreme ce al treilea episod ne oferă o dezvoltare pe orizontală, în care acțiunea propriu-zisă nu progresează foarte mult, dar în care aflăm mai multe detalii despre lumea simulată.

Dacă inițial am avut impresia că Ford vrea să construiască boți cât mai avansați și poate să creeze androizii perfecți, acum nu mai am aceeași părere. Se pare că acesta știe care sunt limitele unui astfel de umanoid, iar pe lângă asta, nu vrea să îi trateze altfel decât trebuie, prin prisma statutului lor în lumea creată pentru oaspeți. Am crezut că Ford dorește să creeze conștiința de sine pentru roboți, dar pare că are alte planuri acum.

În cadrul episodului 3 aflăm ceva mai mult detalii personale despre Bernard și despre familia sa. În mod interesant, Dolores pune pentru prima dată o întrebare personală cuiva din afara ”parcului”, iar asta pare să-l surprindă pe Bernard. Dacă motivul pentru care Dolores a pus o astfel de întrebare poate fi luat de bun, sau dacă are și un alt substrat, declanșat de drumul ei către conștiința de sine, rămâne de văzut. Cert e că Bernard pare din ce în ce mai determinat să o pună pe Dolores pe gânduri cu privire la propria-i existență.

La fel ca oaspeții ce vizitează parcul de distracții, Bernard caută o scăpare din lumea de zi cu zi, pe care o găsește în universul pe care îl controlează, relaționând cu androizii și nu numai. Discuția cu soția sa e revelatoare în privința asta și ne face să înțelegem care este, de fapt, drama acestui personaj. Ne dă de gândit și în privința relației pe care el o dezvoltă cu Dolores, o relație care nu mai este de cercetător – subiect, ci care tinde să devină una de tată – fiică, derivată din trecutul lui Bernard și din lipsurile acestuia.

Ni se introduce un nou personaj, dar doar prin intermediul unei discuții dintre Ford și Bernard. Arnold este un personaj care apare într-o serie de monologuri pe care gazdele le au fără să fie constrânse de vreun scenariu, fiind substitutul unei voci lăuntrice, ale unei voci care îi ghidează, mai mult sau mai puțin, pe androizi. Se pare că Arnold a fost o persoană de bază la începuturile parcului, cu toate că Ford evită să discute foarte direct despre acesta. Arnold a dezvoltat un sistem piramidal de conștiință pentru androizi, și după memorie, improvizație și interese proprii, se pare că el însuși ar fi la vârful piramidei, deși neintenționat, în rolul unei voci interioare.

Trecutul gazdelor este extrem de important: am aflat în episoadele anterioare că memoria le este ștearsă ori de câte ori ies din scenariu și din lumea parcului de distracții, dar știm și că există rămășițe de memorie rămase în ”mintea” umanoizilor. Prin prisma acestor rămășițe de memorie, gazdele pot să ia anumite decizii, pe care în cadrul scenariului jucat, nu le-ar lua. De asemenea, Teddy ”are păcate de ispășit”, iar în acest episod lucrurile nu mai sunt difuze și imposibil de rezolvat, androidul primind un trecut clar, legat de un nou personaj, Wyatt, și pornind în căutarea ispășirii acestui ultim păcat. Astfel, înțelegem că universul gazdelor este compus din multe straturi date de trecutul care nu se șterge complet.

Sunt foarte curios să aflu care este simbolistica constelației Orion și de ce o gazdă care n-ar fi avut niciun interes cu privire la stele ar fi căutat să schițeze constelația. De asemenea, vreau să înțeleg și ce raționament îl împinge pe un android rătăcit să-și distrugă propria unitate centrală, probabil în speranța ca aceasta să nu fie recuperată și accesată de către creatori.

De la Dolores, dar și de la un grup de alte gazde, înțelegem că sunt anumite acțiuni pe care aceștia nu le pot face. Dacă instrucțiunile împiedică o gazdă să folosească un topor, acesta nu se va atinge de unealtă și va construi linii de dialog pentru a-și motiva dorința de a nu tăia lemne, spre exemplu. Mai revelator este faptul că Dolores reușește să treacă peste instrucțiunile setate pentru a se salva, spre finalul episodului, după ce vedem în prealabil care este limitarea ei în materie de obiecte pe care nu le poate folosi.

Un alt lucru foarte interesant pe care l-am descoperit în episodul de azi este răspunsul la întrebarea pe care am avut-o încă de când am înțeles ce este Westworld: ”cât costă distracția asta?” Am aflat că oaspeții plătesc 40.000 (fără o indicație a monedei, dar putem presupune că vorbim despre dolari) pentru o zi în Westworld, astfel că devine lesne de înțeles de ce oamenii vin aici pentru a-și face de cap în cele mai diverse și chiar violente moduri, evadând din realitatea de zi cu zi.

Deși înțelegem și din primele două episoade asta, al treilea episod ne convinge că parcul le scapă creatorilor de sub control, încet, dar sigur. De asemenea, se pare că gazdele au posibilitatea să ucidă și oaspeți, fiind împiedicați de o singură instrucțiune din comenzile aferente. Cum și dacă vor face asta, vom vedea probabil în episoadele viitoare ale serialului.